ANSVSA: Nu există informaţii privind supravieţuirea pe alimente a virusului
ANSVSA este a doua instituție, după ANPC, care a transmis un mesaj privind transmiterea virusului SARS-CoV-2 prin alimente.
Nu există informații cu privire la prezența și supraviețuirea pe alimente a virusului, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. Acestea sunt precizările Autorității Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
„Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi ştiinţifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, peşte, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului. Nu există informaţii disponibile privind prezenţa şi supravieţuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană şi prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută”, se arată în comunicatul ANSVSA.
Reacția vine ca urmare a apariţiei în spaţiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din Bucureşti (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 şi ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus.
În context, instituţia menţionează că până la aceasta dată, ca autoritate competentă în domeniul siguranţei alimentelor, nu a primit studiul realizat de UB şi nu deţine informaţii din a cui iniţiativă a fost efectuat acesta. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru şi dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internaţional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranţei alimentelor în Uniunea Europeană, susţine ANSVSA.
„Din informaţiile apărute în spaţiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafeţele de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificaţie, nefiind identificate elemente noi faţă de studiile şi rapoartele forurilor ştiinţifice europene şi internaţionale în ceea ce priveşte calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente. În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi OMS ,,COVID-19 şi siguranţa alimentelor”, cercetările privind supravieţuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafeţe, realizate în condiţii de laborator, trebuie interpretate cu prudenţă într-un mediu de viaţă real. Astfel, interpretarea rezultatelor şi concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate şi limitate la scopul acestora, ţinând cont în acelaşi timp de datele ştiinţifice existente din domeniile conexe, precum şi de alte date/informaţii care ar putea contribui la acurateţea concluziilor”, se mai arată în comunicatul citat de agerpres.ro.
Pentru ca populaţia şi operatorii din sectorul alimentar să aibă acces la informaţii corecte, ANSVSA a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, inclusiv cel elaborat de FAO/OMS, şi alte materiale informative.
-
-
-
-
-
Ce se întâmplă cu zahărul din fructe atunci când faci dulceață30.09.2026, 10:28
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
