Accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc.
În pofida faptului că avortul este legal în cea mai mare parte a Europei, femeile din unele țări se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la avort. Problema a fost agravată de pandemia COVID-19, care a plasat o povară suplimentară pe serviciile de asistență medicală și a închis frontierele, notează Reuters.
Aproximativ 73 de milioane de avorturi au loc anual la nivel mondial. Dintre acestea 60% sunt reprezentate de avorturi spontane, în timp de 30% dintre sarcini sunt întrerupte în mod voit.
Aproximativ 90 de milioane de femei ajunse la vârsta posibilității de reproducere trăiesc în țări în care avortul este complet interzis.
Zilele trecute, Parlamentul din Franța a votat în favoarea includerii dreptului la întreruperea voluntară a sarcinii în Constituție. Deși avortul a fost dezincriminat în Franța încă din 1975, nu exista nimic prevăzut în Constituție care să garanteze acest drept.
În ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiții nesigure, motivul pentru creșterea avorturilor nesigure fiind că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
În România, costurile unui avort reprezintă o mare barieră pentru femei, o întrerupere de sarcină ajungând până la 1.000 de lei în sistemul public și 4.500 lei în sistemul privat.
De aceea, peste 250 de organizații ale societății civile din România și internaționale cer ministrului Sănătății și CNAS decontarea procedurii de avort la cerere. Asigurați accesul gratuit la servicii medicale sigure și protejați femeile este cererea pe care aceștia o adresează autorităților într-o scrisoare deschisă.
"Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creșterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creșterea numărului de județe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creșterea prețului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educație sexuală și la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) și creșterea influenței organizațiilor anti-avort. Asigurarea accesului universal și sigur va permite femeilor din România să aleagă în condițiile lor dacă și cum doresc să trăiască experiența sarcinii și a nașterii”, susțin organizațiile semnatare.
"Experiențele din teren ale mai multor femei, care au apelat la ajutorul ONG-urilor specializate în sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, ne arată că, în cazurile în care spitalele oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, de multe ori consultațiile medicale devin ședințe în care femeile sunt îndrumate să păstreze sarcina. Unele spitale au forțat pacientele să asculte sunetul cordului embrionar, punând și mai multă presiune asupra lor într-un momentvulnerabil.
(...) În primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 județe din țară nu au raportat niciun avort la cerere (față de 11 județe în 2021). În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel național, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei", se arată în cererea făcută către Ministerul Sănătății și CNAS.
În scrisoare se mai arată că decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce și România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Am întrebat cititorii DC Medical ce părere au despre decontarea avortului și dacă ar trebui ca avortul să fie GRATUIT și în România?
În urma răspunsurilor date de cititori, a rezultat că:
- 55,6% dintre respondenți, adică 2667 de persoane au spus că DA
- 44,4% dintre despondenți, adică 2130 de persoane au spus că NU.
Foto: DC Medical
"Accesul femeilor la avort în condiții de siguranță a fost o prioritate pentru statul român în 1989, după 23 de ani în care avortul a fost interzis în România, timp în care peste 10.000 de femei și-au pierdut viața și alte 100.000 au suferit complicații medicale. Femeile au folosit umerașe, frunze de mușcată, sonde, ace sau alte obiecte ascuțite pentru a-și provoca singure avortul, s-au aruncat pe scări, au luat medicamente, așteptând ore în șir în timp ce aveau hemoragie în speranța că nu vor fi nevoite să meargă la spital și să riște sancțiuni severe. Mai mult de 120.000 de copii au fost abandonați în orfelinate în timpul regimului comunist, trăind în condiții inumane.
Însă aceste experiențe nu aparțin trecutului. Chiar și astăzi există femei care ar face orice, inclusiv să-și riște viața, pentru a evita să devină mame împotriva voinței lor.
Avortul în condiții nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalității și morbidității materne. Acesta poate duce la complicații de sănătate fizică și psihică și la greutăți sociale și financiare pentru femei, comunități și sisteme de sănătate", subliniază Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 de organizații ale societății civile din România și internaționale în scrisoarea deschisă.
Drepturile la avort în Europa
Malta este singura țară din Uniunea Europeană în care avortul este complet interzis, însă Guvernul internționează să îi autorizeze pe medici să întrerupă o sarcină atunci când aceasta prezintă un risc serios pentru sănătatea mamei.
Polonia a interzis avortul în anul 2022, cu excepția cazurilor de viol, incesc și când sarcina pune în pericol viața mamei.
În Ungaria, Guvernul a condiționat acordarea de fonduri suplimentare pentru spitale de condiția ca acestea să nu efectueze avorturi. Femeile sunt obligate să facă două ședințe de consiliere înainte de a putea merge mai departe cu un avort.
În Italia, aproximativ 70% dintre medicii ginecologi nu oferă servicii de avort din rațiuni de conștiință, potrivit Daily Culture.
Iată câteva informații privind drepturile la avort în Europa, în baza datelor de la Centrul pentru Drepturi Reproductive și Organizația Mondială a Sănătății:
– În Uniunea Europeană, avortul la solicitare (în cazul în care decizia este luată numai de către femeie) este legal în Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
– Șase țări europene nu permit avortul la cerere sau au legi extrem de restrictive. Malta, Andorra și San Marino interzic avortul. Monaco și Liechtenstein permit avortul numai atunci când sănătatea sau viața femeii este în pericol, în caz de viol sau din cauza unor anomalii fetale. Dacă va intra în vigoare o hotărâre a instanței de judecată din Polonia din luna octombrie, avortul va fi permis numai în caz de viol, incest sau amenințare la adresa sănătății și vieții mamei.
– Legislația din 15 țări europene, inclusiv Italia și Spania, stabilește o perioadă de timp obligatorie între data la care se solicită avortul și data la care este efectuat acesta.
– În 12 țări europene, inclusiv Ungaria și Germania, femeile trebuie să beneficieze de consiliere obligatorie sau să primească obligatoriu informații de la medicii lor înainte de avort.
– În Irlanda de Nord, după ce Parlamentul britanic a aprobat legalizarea avortului în 2019, femeile se confruntă în continuare cu provocări, unele din ele fiind obligate să se deplaseze în Anglia sau Irlanda.
– Avortul este legal în Italia în primele 90 de zile de sarcină, dar nu este întotdeauna ușor de obținut. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 69% dintre ginecologi și 46% dintre anesteziologi au refuzat să efectueze avorturi din motive de conștiință. Acest lucru a forțat unele femei să parcurgă distanțe considerabile pentru a găsi un loc unde să poată opri sarcina.
– Deși avortul este legal în Germania, acesta este considerat o infracțiune dacă nu este făcut în anumite circumstanțe, inclusiv faptul că trebuie efectuat în termen de 12 săptămâni din momentul conceperii. Avortul poate fi făcut mai târziu din motive medicale și dacă sarcina rezultă din viol sau abuz sexual.
– Medicilor li se permite să refuze să asiste la efectuarea avorturilor în Croația unde aproximativ 85% dintre oameni se declară catolici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
