AVC cardioembolic, simptome, cauza și mod de prevenție. Cele două vârste de graniță la care poate apărea. Ține minte testul FAST pentru detectarea AVC.
Se estimează că 26 de milioane de persoane suferă un accident vascular cerebral (AVC) în fiecare an, ceea ce reprezintă o sursă semnificativă de mortalitate și de invaliditate pe termen lung, potivit National Libraby of Medicine.
Până la două treimi din accidentele vasculare cerebrale sunt de origine ischemică, iar aproximativ 25% din toate accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt cardioembolice.
Accidentele vasculare cerebrale cardioembolice sunt frecvent mai grave decât accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice. În plus, acestea sunt mai predispuse la recidive atât timpurii, cât și tardive.
Accidentele vasculare cerebrale cardioembolice pot apărea dintr-o mulțime de afecțiuni cardiace specifice, inclusiv fibrilația atrială, trombi ventriculari stângi, tumori cardiace, vegetații valvulare și embolii paradoxale. În cea mai mare parte, accidentele vasculare cerebrale cardioembolice pot fi prevenite.
Despre accidentele vasculare cerebrale cardioembolice din cauza fibrilației atriale ne-a vorbit medicul cardiolog Claudiu Stoicescu, care ne-a explicat și care sunt cei mai expuși pacienți la AVC.
Fibrilația atrială este cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă tratată. O aritmie este atunci când inima bate prea încet, prea repede sau într-un mod neregulat.
Atunci când o persoană are fibrilație atrială, bătăile normale din camerele superioare ale inimii (cele două atrii) sunt neregulate, iar sângele nu circulă atât de bine pe cât ar trebui dinspre atrii spre camerele inferioare ale inimii (cei doi ventriculi). Fibrilația ventriculară poate apărea în episoade scurte sau poate fi o afecțiune permanentă.
"În fibrilația atrială, cea mai mare teamă pe care o ai este să îți genereze o inimă o formă de cheag de sânge și acest cheag să se mobilizeze să plece în circulație.
E un paradox, inima nu se mai mișcă. Dacă ne uităm la atrii, în fibrilația atrială, activitatea electrică este atât de intensă, peste 400 de cicluri pe minut, încât nu mai ai o contracție eficientă. Și pentru că nu se mai contractă aceste atrii, în interior se formează cheaguri de sânge. Și ne e teamă în zona din stânga, dacă s-a format un cheag de sânge, pentru că un cheg mobilizat în ventricul este aruncat în aortă și în aortă este distribuit oriunde în corp.
Și dacă acel cheag s-a dus în creier, vorbim de accident vascular cerebral cardioembolic. Adică accidentul vascular este dat de o patologie cardiovasculară.
Atunci, când tu ai identificat un pacient cu fibrilație, caracterizezi riscul de embolie și există niște scoruri de valoare, scoruri pe care le facem noi", a declarat medicul Claudiu Stoicescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
"Un pacient care asociază diverse patologii are un risc mai mare să facă accident vascular cerebral decât un indivit care are aceeași fibrilație și nu asociază patologii.
Și vă dau exemple:
- pacientul cu hipertensiune arterială, corectată sau nu. Adică dacă ești pe medicație cu tensiuni normale, faptul că ai medicație și ai tensiune normală ai risc de AVC dacă faci fibrilație. Riscul e mai mare decât pacientul care nu are tensiune.
- pacientul cu diabet zaharat are un risc mai mare să facă AVC în fibrilație
- pacientul cu insuficiență cardiacă, cu funcție de pompă redusă are iar, un risc mare să facă AVC.
- pacienții care au vârsta înaintată și aici există două granițe:
1. 65 de ani
2. 75 de ani.
Odată ce ai trecut de granița de 65 de ani, riscul crește exponențial, iar la 75 de ani este și mai mare", a completat medicul cardiolog.
Simptomele se pot dezvolta foarte brusc și pot include:
- amorțeală sau slăbiciune la nivelul brațului, piciorului sau feței, afectând adesea o parte a corpului
- confuzie
- dificultăți de vorbire sau dificultăți de înțelegere a vorbirii
- dificultăți de vedere la unul sau la ambii ochi
- dificultăți de mers, de coordonare, de echilibru și amețeli
- dureri de cap severe
F - Față: O parte a feței se coboară atunci când îi cer persoanei să zâmbească?
A - Brațele: Un braț se deplasează în jos atunci când se cere persoanei să ridice ambele brațe?
S - Vorbire: Dacă se cere persoanei să repete o frază simplă, vorbirea este greoaie sau ciudată?
T - Timp: Dacă este prezent oricare dintre semnele de mai sus, persoana trebuie să solicite imediat asistență medicală, sunând la 112.
Prevenirea și tratarea afecțiunilor cardiace subiacente sau a bolilor de inimă pot ajuta să prevină apariția accidentelor vasculare cerebrale.
O persoană cu probleme cardiace poate dori să discute cu medicul său despre probabilitatea de a dezvolta un accident vascular cerebral cardioembolic.
Alte strategii de prevenire a accidentului vascular cerebral includ:
- consumul unei diete sănătoase
- participarea la o activitate fizică regulată
- renunțarea la fumat
- reducerea consumului de alcool
- controlul unor factori precum colesterolul, tensiunea arterială și diabetul, potrivit Medical News Today.
Vezi mai multe în video:
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
