Boala Alzheimer și sindromul Down, modificări metabolice similare: explicația cercetătorilor
Boala Alzheimer și sindromul Down au relevat modificări metabolice similare. Cercetătorii spun că există și factori de risc modificabili.
Amiloidul este o caracteristică cheie a bolii Alzheimer, însă acumularea acestor proteine lipicioase nu poate fi singurul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu publicat săptămâna aceasta. Alți factori de risc modificabili, cum ar fi cantitatea de grăsimi din sângele nostru și cât de eficient generează corpul nostru energie ar putea juca, de asemenea, roluri importante.
Unul dintre cele mai mari studii ale bolii Alzheimer (AD) la persoanele cu sindrom Down (DS-AD) a relevat că modificările metabolice ale DS-AD sunt similare cu cele observate la boala Alzheimer cu debut tardiv întâlnită la populația generală, potrivit Sceince daily.
„Am descoperit că persoanele cu sindrom Down, care au și boala Alzheimer, prezintă un deficit în metabolismul energetic care este similar cu persoanele cu boala Alzheimer în populația generală”, a declarat primul autor, Mark Mapstone, doctor, de la Departamentul de Neurologie la Școala de Medicină UCI și membru al Institutului UCI pentru tulburări de memorie și tulburări neurologice (UCI MIND). Aceste descoperiri sugereaza ca acumularea de amiloid, care apare de la nastere in sindromul Down, nu poate fi singurul factor care determina riscul Alzheimer.
Studiul, una dintre primele investigații pe scară largă pe bază de sânge a factorilor metabolici asociați cu îmbătrânirea și starea cognitivă la adulții cu sindrom Down și boala Alzheimer a fost publicată astăzi în jurnalul Asociației Alzheimer, Alzheimer's & Dementia: Diagnosis, Assessment & Monitoring Disease.
„Tulburarea funcției metabolice este o caracteristică recunoscută a bolii Alzheimer cu debut tardiv”, a declarat Mapstone. „Descoperirea noastră ar putea deschide noi căi de prevenire a acestui deficit metabolic la toate persoanele cu risc pentru boală.
Sindromul Down este cea mai frecventă tulburare neurodezvoltată care afectează peste 250.000 de persoane din Statele Unite. Persoanele cu sindrom Down au un risc foarte mare de a dezvolta boala Alzheimer și aproape toate au patologia creierului (plăci amiloide) ale Alzheimerului la deces. Se crede că riscul lor provine de la faptul că au trei copii ale cromozomului 21, unde se găsește o genă cheie care produce amiloid. Deoarece au trei copii ale genei, în loc de două, ele produc exces de amiloid, care este patologia cheie în boala Alzheimer”, a declarat Mapstone.
-
De ce este bine să mergi cu copilul în parc măcar o dată pe săptămână11.11.2026, 23:42
-
Vaccinul împotriva streptococului A, tot mai aproape de testare11.11.2026, 22:42
-
-
-
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, impact grav asupra creierului
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
