Boala Alzheimer și sindromul Down, modificări metabolice similare: explicația cercetătorilor
Boala Alzheimer și sindromul Down au relevat modificări metabolice similare. Cercetătorii spun că există și factori de risc modificabili.
Amiloidul este o caracteristică cheie a bolii Alzheimer, însă acumularea acestor proteine lipicioase nu poate fi singurul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu publicat săptămâna aceasta. Alți factori de risc modificabili, cum ar fi cantitatea de grăsimi din sângele nostru și cât de eficient generează corpul nostru energie ar putea juca, de asemenea, roluri importante.
Unul dintre cele mai mari studii ale bolii Alzheimer (AD) la persoanele cu sindrom Down (DS-AD) a relevat că modificările metabolice ale DS-AD sunt similare cu cele observate la boala Alzheimer cu debut tardiv întâlnită la populația generală, potrivit Sceince daily.
„Am descoperit că persoanele cu sindrom Down, care au și boala Alzheimer, prezintă un deficit în metabolismul energetic care este similar cu persoanele cu boala Alzheimer în populația generală”, a declarat primul autor, Mark Mapstone, doctor, de la Departamentul de Neurologie la Școala de Medicină UCI și membru al Institutului UCI pentru tulburări de memorie și tulburări neurologice (UCI MIND). Aceste descoperiri sugereaza ca acumularea de amiloid, care apare de la nastere in sindromul Down, nu poate fi singurul factor care determina riscul Alzheimer.
Studiul, una dintre primele investigații pe scară largă pe bază de sânge a factorilor metabolici asociați cu îmbătrânirea și starea cognitivă la adulții cu sindrom Down și boala Alzheimer a fost publicată astăzi în jurnalul Asociației Alzheimer, Alzheimer's & Dementia: Diagnosis, Assessment & Monitoring Disease.
„Tulburarea funcției metabolice este o caracteristică recunoscută a bolii Alzheimer cu debut tardiv”, a declarat Mapstone. „Descoperirea noastră ar putea deschide noi căi de prevenire a acestui deficit metabolic la toate persoanele cu risc pentru boală.
Sindromul Down este cea mai frecventă tulburare neurodezvoltată care afectează peste 250.000 de persoane din Statele Unite. Persoanele cu sindrom Down au un risc foarte mare de a dezvolta boala Alzheimer și aproape toate au patologia creierului (plăci amiloide) ale Alzheimerului la deces. Se crede că riscul lor provine de la faptul că au trei copii ale cromozomului 21, unde se găsește o genă cheie care produce amiloid. Deoarece au trei copii ale genei, în loc de două, ele produc exces de amiloid, care este patologia cheie în boala Alzheimer”, a declarat Mapstone.
-
-
Un nou vaccin Moderna, recomandat în UE16.12.2025, 20:26
-
Cele mai bune 6 ceaiuri pentru crampele menstruale16.12.2025, 19:13
-
-
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
