Descoperă o afecțiune cronică rară, care afectează glandele suprarenale și producția de hormoni esențiali pentru funcționarea organismului.
Boala Addison este o afecțiune cronică în care glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, nu reușesc să producă suficienți hormoni cortizol și aldosteron. Cortizolul este crucial pentru răspunsul organismului la stres, menținerea tensiunii arteriale, a funcției cardiace, a sistemului imunitar și a nivelului de glucoză din sânge. Aldosteronul, pe de altă parte, afectează echilibrul de sodiu și potasiu din sânge, controlând eliminarea lichidelor din rinichi sub formă de urină.
Insuficiența suprarenală primară, cunoscută și sub numele de boala Addison, apare atunci când glanda pituitară nu eliberează suficient hormon adrenocorticotropic (ACTH), care activează glandele suprarenale pentru a produce cortizol.
Sindromul Cushing este cauzat de un exces de cortizol (hipercortizolism), în timp ce boala Addison este cauzată de o deficiență de cortizol (și aldosteron).
Boala Addison este o afecțiune caracterizată prin afectarea treptată a glandelor suprarenale, ceea ce duce la simptome precum oboseală din ce în ce mai accentuată, pete întunecate pe piele, dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, pierderea poftei de mâncare, dureri musculare, deshidratare, tensiune arterială scăzută, modificări ale dispoziției, poftă de mâncare sărată și glicemie scăzută.
Simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot include menstruație anormală, pierderea părului de pe corp și scăderea apetitului sexual. În unele cazuri, simptomele pot provoca un eveniment care pune în pericol viața, numit criză addisoniană sau insuficiență suprarenală acută. Această urgență medicală poate duce la șoc și deces dacă nu este tratată.
Simptomele unei crize addisoniene includ slăbiciune extremă, durere bruscă și severă în partea inferioară a spatelui, pe burtă sau în picioare, senzație de neliniște, confuzie, teamă, vărsături și diaree severe, ceea ce poate duce la deshidratare, tensiune arterială scăzută și pierderea cunoștinței. Este esențial să soliciți imediat asistență medicală dacă te confrunți cu aceste simptome.
Citește și: Detectarea timpurie a bolilor hepatice. Află simptomele variate în funcție de numeroasele boli ale ficatului
Foto: Freepik @hryshchyshen
Boala Addison este cauzată în principal de un răspuns autoimun, în care sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase, în special cortexul suprarenal, care produce cortizol și aldosteron. Simptomele apar, de obicei, după ce 90% din cortex este afectat, ceea ce poate dura de la luni până la anim, potrivit Mayo Clinic.
Aproximativ 75% din cazuri se datorează unui atac autoimun, care poate apărea independent sau ca parte a unui sindrom ereditar rar. În trecut, tuberculoza era o cauză majoră, dar rămâne o cauză proeminentă în țările în curs de dezvoltare.
Alte cauze mai puțin frecvente includ infecții repetate, celule canceroase care invadează glandele suprarenale, hemoragii, îndepărtarea chirurgicală a glandelor suprarenale și amiloidoza, care acumulează proteine amiloide în organele vitale, provocând leziuni.
Vezi și: Controverse în jurul postului intermitent și sănătatea cardiovasculară. Beneficii și riscuri pentru sănătatea inimii
Boala Addison afectează persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în principal din cauza sindromului poliendocrin autoimun. Acest sindrom, o afecțiune ereditară rară, face ca sistemul imunitar să atace în mod eronat diverse țesuturi și organe, inclusiv membranele mucoase, glandele suprarenale și glandele paratiroide.
Persoanele cu boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip I, anemia pernicioasă, boala Graves, tiroidita cronică, dermatită herpetiformă, vitiligo și miastenia gravis prezintă, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta forma autoimună a bolii Addison.
Simptomele bolii Addison, care sunt adesea vagi și comune, pot întârzia diagnosticul. Medicii o descoperă adesea accidental, prin analize de sânge de rutină sau prin pete întunecate ale pielii. Dacă se suspectează, se comandă mai multe teste pentru a diagnostica oficial afecțiunea.
Boala Addison este tratată prin înlocuirea hormonilor lipsă, cortizolul și aldosteronul, cu versiuni sintetice. Hidrocortizonul înlocuiește cortizolul, în timp ce fludrocortizonul înlocuiește aldosteronul.
Aceste medicamente sunt cronice și necesită o utilizare pe toată durata vieții. Dozajul variază, iar medicii pot crește doza în timpul situațiilor stresante, cum ar fi infecțiile, traumatismele sau intervențiile chirurgicale. Fludrocortizonul poate crește, de asemenea, aportul de sare, în special pe vreme caldă și după exerciții fizice viguroase.
Afecțiunile cronice, cum ar fi boala Addison, pot fi copleșitoare, dar pot fi tratate cu medicamente. Vizitele regulate la medic sunt cruciale pentru dozele corecte și pentru prevenirea episoadelor acute de insuficiență suprarenală.
Dieta Hashimoto: lista alimentelor bune și rele. Află care sunt cauzele bolii Hashimoto și ce alimente să eviți în schimbul alternativelor sănătoase.
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică din întreaga lume. Care este legătura sa cu genetica?
Asta se întâmplă dacă congelezi fructele și legumele. Răspunsul medicilor te va pune pe gânduri.
O tânără a ignorat aceste simptome mai mult decât comune și a fost diagnosticată cu un cancer grav.
O boală extrem de frecventă poate duce la creșterea colesterolului. Aceasta nici măcar nu are simptome evidente.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Greutatea corporală este un factor care poate duce la apariția bolii Alzheimer. Câte kilograme trebuie să ai pentru a fii la risc.
Tulburările tiroidiene se pot manifesta în mod subtil odată cu înaintarea în vârstă, necesitând o conștientizare sporită.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
