Cum putem scăpa de bruxism sau obiceiul de a scrâşni din dinţi. Stresul și anxietatea, una dintre cauzele care ne fac rău.
Bruxismul, obiceiul de a scrâşni din dinţi, în special noaptea, este întâlnit la o mulțime de oameni, dar este bine să știi că el poate fi rezolvat uşor printr-o vizită la stomatolog, deși în anumite cazuri este nevoie şi de ajutorul unui psiholog.
Oboseala mandibulară, scrâșnitul dinților sau dureri de cap fără explicaţie sau dinții prea sensibili la rece sau la dulce sunt unele dintre simptomele cu care se confruntă o persoană cu bruxism.
Ce provoacă bruxismul?
Cauza poate fi o muşcătură incorectă, dar şi stresul sau anxietățile pacientului.
"Acea frecare dentară care se traduce și prin scrâșnitul dinților, pentru că pacientul caută o poziție mai confortabilă. Și în timp se asociază cu simptomatologie: tensiuni musculare, dureri musculare, oboseală, deschidere limitată a cavității bucale sau poate să devieze mandibula la deschiderea gurii.
De obicei apare pe timpul nopții, ne este semnalat de partener dar trebuie să vedem cauza. Cu toții avem o viață stresantă, dar de obicei e o cauza la nivel dentar.
Unii pacienți sunt asimptomatici. Cel mult observă că și-au uzat dinții și cel mult pot avea o sensibilitate la lucruri reci sau dulci, cei mai mulți nu resimt nicio problemă. Un procent mic are probleme, pe lângă zgomote, capătă dureri de cap", spune medicul stomatolog Denisa Zaharia.
Cauzele bruxismului pot fi psihologice, iar stresul și anxietatea afectează o mare parte din pacienți. Dacă este așa, atunci terapia este o soluție bună.
"În momentul în care avem un element foarte stresant în viața de zi cu zi, strângem dinții mai puternic, ei vin în contact unii cu alții, și atunci sunt niște forțe mari, forțe date și de contracturile musculare, pot avea o intensitate mare provocând uzură dentară.
În masticație, contactele au o forță foarte mare, ajung de la 20 la 300 - 400 de kg forță. În deglutiție forțele sunt mai mici, dar când înghițim, la fel, dinții noștri vin în contact, și când nu sunt așezați în poziție corectă, dinții vor fi suprasolicitați, vor fi afectați. Când ne încleștăm dinții, se transmit forțe de intensitate mare asupra lor, țesuturile noastre nu sunt adaptate și nu știu să răspundă, ca urmare, smalțul se tocește.
Dacă la copii nu este o problemă până erup dinții permanenți, este normal acest scrâșnit al dinților, nu trebuie să se panicheze, dar e ideal să fie văzut de un medic ortodont, la adulți însă semnele de uzură dentară trebuie să ne aducă la medicul stomatolog", mai spune ea.
"Ne trebuie și o tomografie la nivel de articulație, să vedem dacă există probleme, pe baza măsurătorilor, i se administrează un dispozitiv, gutieră, mandibula se stabilizează într-o poziție corectă, în momentul în care depistăm această poziție și pornim tratamentul de la ea.
Uneori această eliminare a contactului presupune eliminări selective să îndepărtăm din smalțul dentar într-o cantitate foarte mică. Aparat dentar în poziție corectă sau tratament de reconstrucție protetică, fațete sau coroane dentare pentru că la final mușcătura să fie echilibrată", a completat medicul stomatolog, pentru Observator News.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Pasta de dinți are termen de valabilitate. Ce se întâmplă dacă o folosești după ce a expirat.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Ce este retracția gingivală, care sunt cauzele, simptomele și ce tratament există.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
