O bacterie, legătură surprinzătoare între boala gingivală și Alzheimer. La ce trebuie să fim atenți

A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.
Boala gingivală, cunoscută și sub denumirea de paradontită, are o legătură surprinzătoare cu boala Alzheimer, una dintre cele mai importante afecțiuni neurodegenerative, arătă un studiu realizat de Universitatea Tufts, notează Medical News Today.
O echipă de cercetători de la Universitatea Tufts a găsit o corelație între bacteria Fusobacterium nucleatum, care provoacă boala gingivală, și boala Alzheimer, prin intermediul unui studiu realizat pe rozătoare. Astfel, oamenii de știință cred că descoperirile lor pot ajuta la reducerea riscului de apariție atât a bolii gingivale, cât și a acestei forme de demență. Studiul a fost publicat recent în revista Frontiers in Aging Neuroscience.
Parodontoza reprezintă inflamarea parodonțiului, țesutul care susține și fixează dinții în osul maxilarului. La nivelul gingiilor apar inflamații și infecții, în cazuri avansate chiar pungi de puroi, care distrug țesutul moale și afectează structura osoasă, astfel încât dinții încep să se miște și cad. Parodontoza este denumită și boala dinților frumoși întocmai ca urmare a faptului că simptomele sale inițiale nu sunt evidente. Este important de punctat că primul semnal de alarmă care atrage atenția asupra parodontozei este gingivita.
Inflamația și boala Alzheimer
Potrivit dr. Jake Jinkun Chen, profesor de parodontologie și director al Diviziei de Biologie Orală de la Școala de Medicină Dentară a Universității Tufts și autorul principal al acestui studiu, scopul acestui nou studiu este de a identifica și caracteriza asocierea bolii parodontale induse de F. nucleatum cu boala Alzheimer.
F. nucleatum este o bacterie frecvent implicată în boala parodontală. Cercetările anterioare leagă, de asemenea, această bacterie de cancerul de colon și de cancerul oral.
Cum ar putea bacteriile din gură să exacerbeze simptomele bolii Alzheimer? Poate face două lucruri, a declarat Dr. Chen pentru MNT.
"Unu, (aceasta) generează inflamație atât la nivel local, cât și sistemic, ceea ce va afecta fenotipul bolii Alzheimer, deoarece Alzheimer-ul în sine este o boală inflamatorie", a explicat el. "Doi, migrează și pătrunde în creier pentru a coloniza acolo și a secreta molecule patologice pentru a exacerba simptomele și semnele bolii Alzheimer".
Pentru acest studiu, Dr. Chen și echipa sa au folosit celule cultivate în laborator pentru a demonstra că prezența F. nucleatum a provocat o creștere anormală a celulelor microgliale.
Aceste celule imunitare din creier și măduva spinării ajută la eliminarea oricărei infecții din creier, menținând sistemul nervos central sănătos.
Pe lângă faptul că a avut un impact asupra creșterii lor, prezența F. nucelatum a determinat, de asemenea, aceste celule să creeze un răspuns inflamator. Cercetările anterioare arată că inflamația joacă un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer.
Cum ajută această descoperire
Dr. Chen a declarat că importanța rezultatelor cercetării lor constă în patru domenii principale. În primul rând, ele vizează o ”problemă de sănătate enormă”, deoarece un procent semnificativ din populația adultă suferă de parodontopatie și peste 55 de milioane de persoane la nivel global trăiesc cu demență, Alzheimer fiind cel mai frecvent tip de demență.
”În al doilea rând, înțelegerea mecanică a unei bacterii anaerobe puțin studiate (F. nucleatum) în patogeneza bolii parodontale și a bolii Alzheimer umple un gol în cunoștințele științifice și trimite un semnal de alarmă pentru stomatologi și neurologi”, a continuat Dr. Chen.
”În al treilea rând, stabilirea unui model animal oferă capacitatea tehnică de a delimita posibila [cauzalitate] între o boală dentară locală (boala parodontală) și o tulburare neuronală (boala Alzheimer) într-un loc anatomic îndepărtat”, a adăugat el.
”Și, în al patrulea rând, studiul poate oferi o dovadă de principiu pentru aplicații preclinice și clinice ulterioare ale sistemului stabilit pentru a studia dacă tratamentul bolii parodontale poate diminua sau întârzia apariția bolii Alzheimer la om”, a concluzionat Dr. Chen.
Factorii de risc ce duc la boala Alzheimer. Până în 2050 se dublează numărul de bolnavi, femeile sunt mai predispuse
Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Potrivit Asociației Alzheimer din SUA, peste 6 milioane de americani cu vârste de peste 65 de ani se confruntă și trăiesc cu această afecțiune, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare pentru următoarele două decenii, când se estimează o dublare a acestui număr.
Deși nu există un tratament pentru această boală, iar oamenii de știință fac eforturi intense pentru descoperirea acestuia, punând în același timp ”pe tapet” factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta această afecțiune.
Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariția bolii Alzheimer
Ce diferență este între Alzheimer și demență
Shaili Gandhi, vicepreședintele Formulary Operation a explicat pentru Eat This care este diferența între Alzheimer și demență. ”Alzheimer este o boală, în timp ce demența este un sindrom. Un sindrom este un termen folosit pentru a cuprinde diverse simptome și nu are un diagnostic specific. De fapt, Alzheimer se încadrează sub umbrela demenței”, a spu Gandhi.
Pe de altă parte, Hester Le Riche, fondatorul Tover, companie de tehnologie în domeniul sănătății, susține cp ”demența este un termen colectiv pentru peste 50 de tipuri de boli degenerative ale creierului. Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, iar peste 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer”.
Alzheimer și viața de zi cu zi
Această afecțiune neuronală lasă amprente importante pentru activitatea cotidiană, asta pentru că viața pacientului diagnosticat cu boala Alzheimer se schimbă aproape radical, el devenind dependent de cei din jur.
”Inițial, pacienții cu Alzheimer pot prezenta simptome simptome ușoare, cum ar fi dezorientarea sau confuzia. Mai mult, aceste simptome pot progresa în unele mai severe, cum ar fi dificultățile la înghițire, vorbire și mers”, spune Gandhi. Citește mai departe AICI.
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
Apneea obstructivă în somn, factorul ascuns care îți compromite sănătatea respiratorie. Dr. Ela Bănică: Află prea târziu
Durata tratamentului ortodontic, factori esențiali. Dr. Ela Bănică: Abordarea este diferită
Fațetele dentare, o modalitate de îmbunătățire a danturii. Alin Gabor: Pot ține și 20 de ani, dacă pacientul este cooperant
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Semne orale care pot indica prezența osteoporozei. Legătura dintre densitatea osoasă și pierderea dinților
Bicarbonatul, lămâia și sarea, desființate. Nu ajută la albirea dinților. Alin Gabor: Distruge smalțul
Cum poți face pneumonie din cauza spălatului pe dinți: Provoacă emfizem pulmonar, distruge țesutul conjunctiv. Reacție exagerată a inflamației
De câte ori pe zi trebuie să ne spălăm pe dinți. Ce se întâmplă dacă uiți să îți speli dinții într-o zi
8 trucuri naturiste să tratezi durerea de dinți peste noapte. Sigur le ai în casă
Igiena dentară precară dublează riscul de AVC. Boala parodontală, impact semnificativ
Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
Bruxismul, determinat de anxietate și stres. Ortodont: Tratamentul este unul pluridisciplinar
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Salvia, aliatul împotriva bacteriilor gingivale. Cum o poți folosi pentru a scăpa de durerile de măsele
Salvia devine tot mai prețuită în lupta împotriva bolilor gingivale și a altor probleme dentare.
Cele mai rele alimente pentru dinții tăi. Consumul de pâine poate crea carii
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Pneumonia de aspirație, complicație post-AVC. Igiena orală precară, impact direct
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Bruxismul, afecțiunea celor stresați și motivați. Radian: Organismul nostru găsește o formă de refulare în această acțiune
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
O sâcâitoare durere de dinți, simptomul unui cancer mutilant: Prima operație a eșuat. Am fost dusă înapoi în sala de operație pentru o altă intervenție de 10 ore
Cum alegem pasta de dinți potrivită. Medic: Trebuie să o folosim în funcție de necesitatea fiecăruia
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Aftele bucale, cauze și tratament. Medic: Persoana se simte atacată printr-o remarcă negativă sau critică, ce îi provoacă o suferinţă superficială, dar vie, deranjantă
Aftele bucale sunt mici formațiuni dureroase, de culoare albă, înconjurate de o zonă roșiatică.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți? De ce trebuie să renunți
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Dantura românilor, afectată. 7 din 10 pacienți au nevoie de coroană dentară
7 din 10 pacienți care se prezintă la medicul stomatolog au nevoie de o coroană dentară.
Obiceiurile care ne strică dinții. Chivu: Ne vom dezvăța greu de ele. Procesul va continua. Important este să ne păstrăm dinții noștri
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Teama de dentist: cum să transformi vizita într-o experiență plăcută
Dantura și legătura cu sănătatea generală. Stomatolog: 30% din oamenii de peste 60 de ani nu mai au niciun dinte în gură
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.