A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.
Boala gingivală, cunoscută și sub denumirea de paradontită, are o legătură surprinzătoare cu boala Alzheimer, una dintre cele mai importante afecțiuni neurodegenerative, arătă un studiu realizat de Universitatea Tufts, notează Medical News Today.
O echipă de cercetători de la Universitatea Tufts a găsit o corelație între bacteria Fusobacterium nucleatum, care provoacă boala gingivală, și boala Alzheimer, prin intermediul unui studiu realizat pe rozătoare. Astfel, oamenii de știință cred că descoperirile lor pot ajuta la reducerea riscului de apariție atât a bolii gingivale, cât și a acestei forme de demență. Studiul a fost publicat recent în revista Frontiers in Aging Neuroscience.
Parodontoza reprezintă inflamarea parodonțiului, țesutul care susține și fixează dinții în osul maxilarului. La nivelul gingiilor apar inflamații și infecții, în cazuri avansate chiar pungi de puroi, care distrug țesutul moale și afectează structura osoasă, astfel încât dinții încep să se miște și cad. Parodontoza este denumită și boala dinților frumoși întocmai ca urmare a faptului că simptomele sale inițiale nu sunt evidente. Este important de punctat că primul semnal de alarmă care atrage atenția asupra parodontozei este gingivita.
Potrivit dr. Jake Jinkun Chen, profesor de parodontologie și director al Diviziei de Biologie Orală de la Școala de Medicină Dentară a Universității Tufts și autorul principal al acestui studiu, scopul acestui nou studiu este de a identifica și caracteriza asocierea bolii parodontale induse de F. nucleatum cu boala Alzheimer.
F. nucleatum este o bacterie frecvent implicată în boala parodontală. Cercetările anterioare leagă, de asemenea, această bacterie de cancerul de colon și de cancerul oral.
Cum ar putea bacteriile din gură să exacerbeze simptomele bolii Alzheimer? Poate face două lucruri, a declarat Dr. Chen pentru MNT.
"Unu, (aceasta) generează inflamație atât la nivel local, cât și sistemic, ceea ce va afecta fenotipul bolii Alzheimer, deoarece Alzheimer-ul în sine este o boală inflamatorie", a explicat el. "Doi, migrează și pătrunde în creier pentru a coloniza acolo și a secreta molecule patologice pentru a exacerba simptomele și semnele bolii Alzheimer".
Pentru acest studiu, Dr. Chen și echipa sa au folosit celule cultivate în laborator pentru a demonstra că prezența F. nucleatum a provocat o creștere anormală a celulelor microgliale.
Aceste celule imunitare din creier și măduva spinării ajută la eliminarea oricărei infecții din creier, menținând sistemul nervos central sănătos.
Pe lângă faptul că a avut un impact asupra creșterii lor, prezența F. nucelatum a determinat, de asemenea, aceste celule să creeze un răspuns inflamator. Cercetările anterioare arată că inflamația joacă un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer.
Dr. Chen a declarat că importanța rezultatelor cercetării lor constă în patru domenii principale. În primul rând, ele vizează o ”problemă de sănătate enormă”, deoarece un procent semnificativ din populația adultă suferă de parodontopatie și peste 55 de milioane de persoane la nivel global trăiesc cu demență, Alzheimer fiind cel mai frecvent tip de demență.
”În al doilea rând, înțelegerea mecanică a unei bacterii anaerobe puțin studiate (F. nucleatum) în patogeneza bolii parodontale și a bolii Alzheimer umple un gol în cunoștințele științifice și trimite un semnal de alarmă pentru stomatologi și neurologi”, a continuat Dr. Chen.
”În al treilea rând, stabilirea unui model animal oferă capacitatea tehnică de a delimita posibila [cauzalitate] între o boală dentară locală (boala parodontală) și o tulburare neuronală (boala Alzheimer) într-un loc anatomic îndepărtat”, a adăugat el.
”Și, în al patrulea rând, studiul poate oferi o dovadă de principiu pentru aplicații preclinice și clinice ulterioare ale sistemului stabilit pentru a studia dacă tratamentul bolii parodontale poate diminua sau întârzia apariția bolii Alzheimer la om”, a concluzionat Dr. Chen.
Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Potrivit Asociației Alzheimer din SUA, peste 6 milioane de americani cu vârste de peste 65 de ani se confruntă și trăiesc cu această afecțiune, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare pentru următoarele două decenii, când se estimează o dublare a acestui număr.
Deși nu există un tratament pentru această boală, iar oamenii de știință fac eforturi intense pentru descoperirea acestuia, punând în același timp ”pe tapet” factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta această afecțiune.
Ce diferență este între Alzheimer și demență
Shaili Gandhi, vicepreședintele Formulary Operation a explicat pentru Eat This care este diferența între Alzheimer și demență. ”Alzheimer este o boală, în timp ce demența este un sindrom. Un sindrom este un termen folosit pentru a cuprinde diverse simptome și nu are un diagnostic specific. De fapt, Alzheimer se încadrează sub umbrela demenței”, a spu Gandhi.
Pe de altă parte, Hester Le Riche, fondatorul Tover, companie de tehnologie în domeniul sănătății, susține cp ”demența este un termen colectiv pentru peste 50 de tipuri de boli degenerative ale creierului. Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, iar peste 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer”.
Alzheimer și viața de zi cu zi
Această afecțiune neuronală lasă amprente importante pentru activitatea cotidiană, asta pentru că viața pacientului diagnosticat cu boala Alzheimer se schimbă aproape radical, el devenind dependent de cei din jur.
”Inițial, pacienții cu Alzheimer pot prezenta simptome simptome ușoare, cum ar fi dezorientarea sau confuzia. Mai mult, aceste simptome pot progresa în unele mai severe, cum ar fi dificultățile la înghițire, vorbire și mers”, spune Gandhi. Citește mai departe AICI.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Salvia devine tot mai prețuită în lupta împotriva bolilor gingivale și a altor probleme dentare.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
