Factorii de risc ce duc la boala Alzheimer. Până în 2050 se dublează numărul de bolnavi, femeile sunt mai predispuse

Care sunt factorii de risc ce cresc riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer. ”70% din cei cu demență au Alzheimer”, susține dr. Gandhi.
Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Potrivit Asociației Alzheimer din SUA, peste 6 milioane de americani cu vârste de peste 65 de ani se confruntă și trăiesc cu această afecțiune, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare pentru următoarele două decenii, când se estimează o dublare a acestui număr.
Deși nu există un tratament pentru această boală, iar oamenii de știință fac eforturi intense pentru descoperirea acestuia, punând în același timp ”pe tapet” factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta această afecțiune.
Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariția bolii Alzheimer
Ce diferență este între Alzheimer și demență
Shaili Gandhi, vicepreședintele Formulary Operation a explicat pentru Eat This care este diferența între Alzheimer și demență. ”Alzheimer este o boală, în timp ce demența este un sindrom. Un sindrom este un termen folosit pentru a cuprinde diverse simptome și nu are un diagnostic specific. De fapt, Alzheimer se încadrează sub umbrela demenței”, a spus Gandhi.
Pe de altă parte, Hester Le Riche, fondatorul Tover, companie de tehnologie în domeniul sănătății, susține că ”demența este un termen colectiv pentru peste 50 de tipuri de boli degenerative ale creierului. Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, iar peste 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer”.
Alzheimer și viața de zi cu zi
Această afecțiune neuronală lasă amprente importante pentru activitatea cotidiană, asta pentru că viața pacientului diagnosticat cu boala Alzheimer se schimbă aproape radical, el devenind dependent de cei din jur.
”Inițial, pacienții cu Alzheimer pot prezenta simptome simptome ușoare, cum ar fi dezorientarea sau confuzia. Mai mult, aceste simptome pot progresa în unele mai severe, cum ar fo dificultățile la înghițire, vorbire și mers”, spune Gandhi.
La rândul său, Le Riche susține că ”acest tip de demență este cauzat de plăcile amiloide care se aglomerează în creier, împiedicând comunicarea dintre celulele cerebrale. Dezordinea are ca rezultat o pierdere a memoriei - mai întâi a evenimentelor recente și, mult mai târziu, amintirile mai vechi - și dificultăți în sarcini complexe, cum ar fi luarea deciziilor, planificarea lu navigarea. Alzheimer ar putea provoca, de asemenea, afazie, care este o tulburare de limbaj.
Persoanele cu afazie au probleme de scriere, citire și vorbire. Aceasta ar putea include o persoană care se luptă să găsească cuvântul potrivit pentru a folosi într-o conversație sau care are probleme în a înțelege ceea ce spune altcineva.
Persoanele cu afazie se confruntă, de asemenea, cu schimbări de dispoziție și schimbări de personalitate. În cazul bolii Alzheimer, indivizii își pierd abilitățile în ordinea inversă a învățării lor.
Ei revin încet la comportamente de la o vârstă de dezvoltare. Acest lucru se întâmplă treptat. În medie, indivizii trăiesc 6 ani și jumătate cu demență. Demența începe adesea cu câteva simptome care nu sunt întotdeauna recunoscute direct și, în timp, cantitatea și gravitatea simptomelor cresc”, mai spune Le Riche.
Semnele bolii Alzheimer de care trebuie să fim conștienți
Potrivit Dr. Gandhi, ”semnele de Alzheimer de care trebuie să fim conștienți pot fi pierderea memoriei (acest lucru poate fi sesizabil atunci când aceleași întrebări sunt puse în mod repetat), dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice sau confuzie cu privire la timp sau loc. Alte semne pot include noi probleme cu cuvintele în vorbire sau în scris, având probleme cu echilibrul, provocări în judecarea distanțelor sau diminuarea judecății”.
Le Riche afirmă că ”o persoană, sau familia sau prietenii acesteia, ar putea observa pentru prima dată probleme comportamentale recurente, plângeri de memorie și caracteristici, care nu sunt de regulă, ca simptome inițiale ale demenței. Recunoașterea acestora este importantă în diagnosticare”.
Simptomele comune ale demenței sau ale bolii Alzheimer includ:
- Uitarea
- Probleme cu activitățile zilnice
- Greșeli cu privire la timp și loc
- Probleme de limbaj
- Pierderea lucrurilor
- Judecata slabă
- Retragere din activitățile sociale
- Schimbări de comportament și de caracter
- Neliniște
- Probleme cu vederea.
Demența și factorii de risc. Neurolog: Excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump
Cauzele bolii Alzheimer
Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta această boală.
”Printre aceștia se numără vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații”, susține dr. Gandhi.
Lista factorilor de risc pe care i-a identificat Le Riche cuprinde:
- Vârsta, atunci când o persoană îmbătrânește, șansele de demență cresc
- Stil de viață nesănătos. Un factor de risc în dezvoltarea Alzheimer este faptul de a avea un stil de viață nesănătos, inclusiv fumatul, consumul de alcool lu lipsa unei activități fizice suficiente
- Genele. Anumite tipuri de demență sunt susceptibile de a fi ereditare. De exemplu, este mai probabil ca demența frontotemporală să fie ereditară în familie decât Alzheimer.
Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer
Cum poate fi prevenită boala Alzheimer
Din păcate Alzheimer este o boală aflată în continuă agravare, fără un tratament specific, fapt care readuce ideea de prevenție ca principală soluție de a nu se ajunge la acest diagnostic dramatic pentru multe persoane. ”Cea mai bună prevenție este pur și simplu să duci o viață cât mai sănătoasă posibil, să faci exerciții fizice, să mănânci sănătos, să limitezi consumul de alcool și să nu fumezi”, susține dr. Gandhi.
Vezi și: AFAZIA lui Bruce Willis, cauzată de AVC sau TUMORI? Corneliu Toader rupe tăcerea
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.