Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Respirația urât mirositoare ar putea fi un factor de risc pentru boala coronariană. Cercetătorii au analizat legătura dintre boala coronariană și respirația urât mirositoare.
Echipa de cercetători, cu sediul la Global Health Institute din Elveția, a identificat o bacterie comună care este legată de dezvoltarea bolii. Bacteria orală, Fusobacterium nucleatum, provoacă boli ale gingiilor și respirație urât mirositoare. Acum, oamenii de știință cred că aceeași bacterie ar putea fi un potențial factor de risc pentru bolile coronariene.
”Boala coronariană este una dintre cele mai presante probleme de sănătate din zilele noastre", au remarcat cercetătorii.
Cercetătorii vor să afle care este legătura dintre respirația urât mirositoare și boala coronariană.
”Deși s-au făcut progrese enorme în înțelegerea modului în care se dezvoltă boala coronariană. Am vrut să ajutăm la umplerea unora dintre lacunele din înțelegerea bolii coronariene prin examinarea mai cuprinzătoare a rolului infecțiilor”, a declarat Flavia Hodel, autorul principal al studiului, notează Express.
Hodel și colegii săi au analizat informații genetice, date de sănătate și probe de sânge de la 3.459 de persoane. În perioada de urmărire de 12 ani, aproximativ șase la sută dintre participanți au suferit un atac de cord sau un alt eveniment cardiovascular dăunător.
Echipa a testat probele de sânge ale participanților pentru a detecta prezența anticorpilor împotriva a 15 virusuri diferite, șase bacterii și un parazit.
Ei au descoperit că anticorpii împotriva Fusobacterium nucleatum au fost legați de un risc cardiovascular ușor crescut.
”Fusobacterium nucleatum ar putea contribui la riscul cardiovascular prin creșterea inflamației sistemice. Acest lucru este din cauza prezenței bacteriene în gură, sau prin colonizarea directă a pereților arteriali sau a plăcii care căptușește pereții arteriali”, a mai punctat Hodel.
Vezi și: De ce are INML o grădină cu copaci și ce rol joacă magazia. Curcă (INML): Totul a fost gândit
Boala arterială coronariană este o afecțiune cardiacă frecventă. Principalele vase de sânge care alimentează inima (arterele coronare) se luptă să trimită suficient sânge, oxigen și nutrienți către mușchiul cardiac. Depozitele de colesterol (plăcile) din arterele inimii și inflamația sunt, de obicei, cauza bolii coronariene.
Semnele și simptomele bolii coronariene apar atunci când inima nu primește suficient sânge bogat în oxigen. Dacă aveți boală coronariană, fluxul sanguin redus către inimă poate provoca dureri în piept (angină pectorală) și dificultăți de respirație. Un blocaj complet al fluxului sanguin poate provoca un atac de cord.
Boala arterelor coronare se dezvoltă adesea de-a lungul deceniilor. Simptomele pot trece neobservate până când un blocaj semnificativ cauzează probleme sau se produce un atac de cord. Urmarea unui stil de viață sănătos pentru inimă poate ajuta la prevenirea bolii coronariene.
Boala arterelor coronare poate fi numită și boală coronariană.
Vezi și: De ce unii oameni trăiesc până la 100 de ani? Cum explică știința longevitatea
Simptomele pot trece neobservate la început sau pot apărea doar atunci când inima bate puternic, cum ar fi în timpul exercițiilor fizice. Pe măsură ce arterele coronare continuă să se îngusteze, tot mai puțin sânge ajunge la inimă, iar simptomele pot deveni mai severe sau mai frecvente.
Semnele și simptomele bolii coronariene pot include:
- Dureri în piept (angină pectorală). Este posibil să simțiți o presiune sau o strângere în piept. Unii oameni spun că se simt ca și cum cineva stă pe pieptul lor. Durerea toracică apare de obicei în partea centrală sau stângă a pieptului. Activitatea sau emoțiile puternice pot declanșa angina pectorală.
Durerea dispare de obicei în câteva minute după ce evenimentul declanșator se termină. La unele persoane, în special la femei, durerea poate fi scurtă sau ascuțită și resimțită în gât, braț sau spate.
- Dificultăți de respirație. Este posibil să simțiți că nu vă mai puteți trage respirația.
- Oboseală. În cazul în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului, vă puteți simți neobișnuit de obosit.
- Atac de cord. O arteră coronariană complet blocată va provoca un atac de cord. Semnele și simptomele clasice ale unui atac de cord includ durere sau presiune toracică zdrobitoare, dureri de umăr sau de braț, dificultăți de respirație și transpirație. Femeile pot avea simptome mai puțin tipice, cum ar fi dureri de gât sau de maxilar, greață și oboseală. Unele atacuri de cord nu provoacă semne sau simptome vizibile, potrivit Mayo Clinic.
Dinți falși, la un click distanță, puteți găsi la o simplă căutare pe Internet. Dar, aflați cum vă pun în pericol sănătatea orală.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
