Bacteriile patogene periculoase HIBERNEAZĂ ca să evite antibioticele
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate” cu antibiotice: intră în...
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la aproape toate bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate" cu antibiotice: intră în hibernare! Aproape toate tipurile de bacterii patogene dezvoltă un număr mic de variante tolerante la antibiotice. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a bacteriilor supraviețuiesc tratamentului cu antibiotice.
Pe lângă asta, însă, anumite bacterii, inclusiv unii dintre cei mai periculoși patogeni naturali, pot rezista antibioticelor fără a se baza pe „variante".
Hibernează ca să supraviețuiască antibioticului
Cum se poate așa ceva? Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au acum un răspuns. Au descoperit că mici cantități de bacterii patogene se „ascund" într-o stare de hibernare, până când trece „pericolul" pe care-l prezintă antibioticele. Când sunt în siguranță, se trezesc și își reiau funcțiile obișnuite.
„Am studiat bacteriile E. coli din infecțiile tractului urinar care au fost tratate cu antibiotice și se presupune că erau sub control. În timp, însă, bacteriile s-au trezit din nou și au început să se răspândească încă o dată", a explicat profesorul Kenn Gerdes de la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga.
Studiul, condus de profesorul Gerdes de la UCPH, și de Boris Macek de la Universitatea din Tübingen (sud-vestul Germaniei), a fost publicat în ultima ediție a revistei Science Signaling.
Bacteria își încetinește mecanismul de creștere
Antibioticele vizează de obicei capacitatea bacteriilor de a crește și de a se înmujlți, ceea ce înseamnă că o bacterie care hibernează este scutită de acest atac.
„O bacterie în hibernare nu este rezistentă, este temporar tolerantă deoarece se oprește din creștere, ceea ce îi permite să supraviețuiască efectelor unui antibiotic", a explicat profesorul Gerdes.
Genetic, bacteriile intrate în hibernare au aceleași caracteristici ca și alte bacterii într-o populație dată, de exemplu o populație de E. coli. Deci, deocamdată, nu există reguli clare în ceea ce privește motivele pentru care anumite bacterii supraviețuiesc antibioticelor, rămânând latente, în timp ce altele nu.
Cercetătorii au folosit o nouă metodă pentru a studia ce se întâmplă in celulele care provoacă boală și care rămân latente, ascunse în organism.
Enzimă care catalizează hibernarea
Cercetatorii au descoperit o enzimă în bacteriile latente, care este responsabilă pentru catalizarea hibernării, ce permite bacteriilor să evite atacul antibioicelor.
„Descoperirea acestei enzime este o bază bună pentru dezvoltarea viitoare a unei substanțe capabile să combată celulele bacteriene latente", arată profesorul Gerde.
Până la asta, însă, drumul nu va fi ușor și va necesita mulți ani de muncă grea, expertiză și finanțare pentru cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice. Pentru Gerdes este evident că țara sa ar trebui să joace un rol principal în acest domeniu de cercetare.
„Enzima declanșează un „mecanism de supraviețuire" pe care aproape toate bacteriile care cauzează boli îl au pentru a supraviețui în mediul sălbatic și pentru a rezista la antibiotice, din organism. Dezvoltarea unui antibiotic care vizează acest program general ar fi un progres major", notează el.
SURSA: Materialul original furnizat de Facultatea de Științe - Universitatea din Copenhaga poate fi consultat AICI, iar studiul publicat în Science Signaling, AICI.
-
De ce trebuie să tratăm bătrânețea, nu bolile15.03.2026, 19:30
-
-
Adevărul despre buretele de duș15.03.2026, 17:00
-
-
De ce nu este recomandat să pui alimentele pe șervețele de hârtie15.03.2026, 15:00
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
