Bacteriile patogene periculoase HIBERNEAZĂ ca să evite antibioticele
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate” cu antibiotice: intră în...
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la aproape toate bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate" cu antibiotice: intră în hibernare! Aproape toate tipurile de bacterii patogene dezvoltă un număr mic de variante tolerante la antibiotice. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a bacteriilor supraviețuiesc tratamentului cu antibiotice.
Pe lângă asta, însă, anumite bacterii, inclusiv unii dintre cei mai periculoși patogeni naturali, pot rezista antibioticelor fără a se baza pe „variante".
Hibernează ca să supraviețuiască antibioticului
Cum se poate așa ceva? Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au acum un răspuns. Au descoperit că mici cantități de bacterii patogene se „ascund" într-o stare de hibernare, până când trece „pericolul" pe care-l prezintă antibioticele. Când sunt în siguranță, se trezesc și își reiau funcțiile obișnuite.
„Am studiat bacteriile E. coli din infecțiile tractului urinar care au fost tratate cu antibiotice și se presupune că erau sub control. În timp, însă, bacteriile s-au trezit din nou și au început să se răspândească încă o dată", a explicat profesorul Kenn Gerdes de la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga.
Studiul, condus de profesorul Gerdes de la UCPH, și de Boris Macek de la Universitatea din Tübingen (sud-vestul Germaniei), a fost publicat în ultima ediție a revistei Science Signaling.
Bacteria își încetinește mecanismul de creștere
Antibioticele vizează de obicei capacitatea bacteriilor de a crește și de a se înmujlți, ceea ce înseamnă că o bacterie care hibernează este scutită de acest atac.
„O bacterie în hibernare nu este rezistentă, este temporar tolerantă deoarece se oprește din creștere, ceea ce îi permite să supraviețuiască efectelor unui antibiotic", a explicat profesorul Gerdes.
Genetic, bacteriile intrate în hibernare au aceleași caracteristici ca și alte bacterii într-o populație dată, de exemplu o populație de E. coli. Deci, deocamdată, nu există reguli clare în ceea ce privește motivele pentru care anumite bacterii supraviețuiesc antibioticelor, rămânând latente, în timp ce altele nu.
Cercetătorii au folosit o nouă metodă pentru a studia ce se întâmplă in celulele care provoacă boală și care rămân latente, ascunse în organism.
Enzimă care catalizează hibernarea
Cercetatorii au descoperit o enzimă în bacteriile latente, care este responsabilă pentru catalizarea hibernării, ce permite bacteriilor să evite atacul antibioicelor.
„Descoperirea acestei enzime este o bază bună pentru dezvoltarea viitoare a unei substanțe capabile să combată celulele bacteriene latente", arată profesorul Gerde.
Până la asta, însă, drumul nu va fi ușor și va necesita mulți ani de muncă grea, expertiză și finanțare pentru cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice. Pentru Gerdes este evident că țara sa ar trebui să joace un rol principal în acest domeniu de cercetare.
„Enzima declanșează un „mecanism de supraviețuire" pe care aproape toate bacteriile care cauzează boli îl au pentru a supraviețui în mediul sălbatic și pentru a rezista la antibiotice, din organism. Dezvoltarea unui antibiotic care vizează acest program general ar fi un progres major", notează el.
SURSA: Materialul original furnizat de Facultatea de Științe - Universitatea din Copenhaga poate fi consultat AICI, iar studiul publicat în Science Signaling, AICI.
-
-
-
-
Vitamina D și K2: cum să le iei corect pentru oase și inimă sănătoasă02.12.2025, 21:48
-
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Cum se transmite HIV?
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
