Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate” cu antibiotice: intră în...
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la aproape toate bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate" cu antibiotice: intră în hibernare! Aproape toate tipurile de bacterii patogene dezvoltă un număr mic de variante tolerante la antibiotice. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a bacteriilor supraviețuiesc tratamentului cu antibiotice.
Pe lângă asta, însă, anumite bacterii, inclusiv unii dintre cei mai periculoși patogeni naturali, pot rezista antibioticelor fără a se baza pe „variante".
Hibernează ca să supraviețuiască antibioticului
Cum se poate așa ceva? Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au acum un răspuns. Au descoperit că mici cantități de bacterii patogene se „ascund" într-o stare de hibernare, până când trece „pericolul" pe care-l prezintă antibioticele. Când sunt în siguranță, se trezesc și își reiau funcțiile obișnuite.
„Am studiat bacteriile E. coli din infecțiile tractului urinar care au fost tratate cu antibiotice și se presupune că erau sub control. În timp, însă, bacteriile s-au trezit din nou și au început să se răspândească încă o dată", a explicat profesorul Kenn Gerdes de la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga.
Studiul, condus de profesorul Gerdes de la UCPH, și de Boris Macek de la Universitatea din Tübingen (sud-vestul Germaniei), a fost publicat în ultima ediție a revistei Science Signaling.
Bacteria își încetinește mecanismul de creștere
Antibioticele vizează de obicei capacitatea bacteriilor de a crește și de a se înmujlți, ceea ce înseamnă că o bacterie care hibernează este scutită de acest atac.
„O bacterie în hibernare nu este rezistentă, este temporar tolerantă deoarece se oprește din creștere, ceea ce îi permite să supraviețuiască efectelor unui antibiotic", a explicat profesorul Gerdes.
Genetic, bacteriile intrate în hibernare au aceleași caracteristici ca și alte bacterii într-o populație dată, de exemplu o populație de E. coli. Deci, deocamdată, nu există reguli clare în ceea ce privește motivele pentru care anumite bacterii supraviețuiesc antibioticelor, rămânând latente, în timp ce altele nu.
Cercetătorii au folosit o nouă metodă pentru a studia ce se întâmplă in celulele care provoacă boală și care rămân latente, ascunse în organism.
Enzimă care catalizează hibernarea
Cercetatorii au descoperit o enzimă în bacteriile latente, care este responsabilă pentru catalizarea hibernării, ce permite bacteriilor să evite atacul antibioicelor.
„Descoperirea acestei enzime este o bază bună pentru dezvoltarea viitoare a unei substanțe capabile să combată celulele bacteriene latente", arată profesorul Gerde.
Până la asta, însă, drumul nu va fi ușor și va necesita mulți ani de muncă grea, expertiză și finanțare pentru cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice. Pentru Gerdes este evident că țara sa ar trebui să joace un rol principal în acest domeniu de cercetare.
„Enzima declanșează un „mecanism de supraviețuire" pe care aproape toate bacteriile care cauzează boli îl au pentru a supraviețui în mediul sălbatic și pentru a rezista la antibiotice, din organism. Dezvoltarea unui antibiotic care vizează acest program general ar fi un progres major", notează el.
SURSA: Materialul original furnizat de Facultatea de Științe - Universitatea din Copenhaga poate fi consultat AICI, iar studiul publicat în Science Signaling, AICI.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.