Gripă: ce să mănânci ca să elimini virusul mai repede

Virusul gripei se pare să fie eliminat mai repede din organism cu ajutorul dietei. Cercetătorii au făcut mai multe teste pentru a descoperi care este cea mai indicată.
O dietă bogată în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați precum regimul Keto pare că este utilă chiar și în combaterea gripei.
Șoarecii hrăniți cu o dietă ketogenă au fost mai capabili să combată virusul gripei decât șoarecii alimentați cu alimente bogate în carbohidrați, potrivit unui nou studiu al Universității Yale publicat pe 15 noiembrie în revista Science Immunology.
Dieta ketogenă - care pentru oameni include carne, pește, carne de pasăre și legume non-amidonice - activează un subset de celule T din plămâni care nu au fost asociate anterior cu răspunsul sistemului imunitar la gripă, sporind producția de mucus din celulele căilor respiratorii care pot captura eficient virusul, raportează cercetătorii citați de medicalxpress.com.
„Aceasta a fost o constatare total neașteptată”, a declarat coautorul senior Akiko Iwasaki, profesorul Waldemar Von Zedtwitz de imunobiologie și biologie moleculară, celulară și de dezvoltare și un investigator al Institutului Medical Howard Hughes.
Celulele T, când oferă protecție
Proiectul de cercetare a reprezentat lucrarea a doi cursanți - unul care lucrează în laboratorul lui Iwasaki și celălalt cu autorul principal Visha Deep Dixit, profesorul Waldemar Von Zedtwitz de Medicină Comparativă și Imunobiologie. Ryan Molony a lucrat în laboratorul lui Iwasaki, care a constatat că activatorii sistemului imunitar numiți inflammasomi pot provoca reacții dăunătoare ale sistemului imunitar în gazda lor. Emily Goldberg a lucrat în laboratorul lui Dixit, care a arătat că dieta ketogenă a blocat formarea de inflammasomi.
Cei doi s-au întrebat dacă dieta ar putea afecta răspunsul sistemului imunitar la agenți patogeni, cum ar fi virusul gripal.
Ei au arătat că șoarecii hrăniți cu o dietă ketogenă și infectați cu virusul gripal au avut o rată de supraviețuire mai mare decât șoarecii cu o dietă normală cu conținut ridicat de carbohidrați. Mai exact, cercetătorii au descoperit că dieta ketogenă a declanșat eliberarea de celule T gamma delta, celule ale sistemului imunitar care produc mucus în garniturile celulare ale plămânului - în timp ce dieta bogată în carbohidrați nu a făcut-o.
Când șoarecii au fost crescuți fără gena care codifică celulele T delta gamma, dieta ketogenă nu a oferit nicio protecție împotriva virusului gripei.
„Acest studiu arată că modul în care organismul arde grăsime pentru a produce corpi cetonici din alimentele pe care le consumăm poate alimenta sistemul imunitar pentru a lupta împotriva infecției gripei”, a spus Dixit.
Sursa, aici.
-
Dieta și mișcarea care pot vindeca ficatul după consumul de alcool28.08.2025, 21:13
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
-
Servicii psihologice decontate pentru pacienții oncologici în România28.08.2025, 16:36
-
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.