Imunizarea nou-născuților, prin administrarea dozei la mamă, în timpul sarcinii. Ar putea fi evitate boli grave
Imunizarea nou-născuților împotriva unor boli grave s-ar putea face prin administrarea dozei la mamă, în timpul sarcinii. Cercetătorii analizează acum modul în care anticorpii sunt transferați de...
Vaccinarea este una dintre cele mai reușite intervenții în reducerea bolilor infecțioase la nivel mondial. Totuși, aceasta are încă o eficacitate limitată în protejarea unui grup de pacienți nou-născuți. Acum, un studiu realizat la Institutul Ragon al MGH, MIT și Harvard, a determinat modul în care imunitatea indusă de vaccinul la femeile gravide este transferată copilul, ceea ce are implicații în dezvoltarea vaccinurilor materne mai eficiente. Raportul va fi publicat în numărul din 27 iunie al Cell și este lansat online în premieră, scrie medicalxpress.com.
"Nou-nascuții ajung la lumina zilei cu sisteme noi de imunitate care, ca și copiii înșiși, trebuie să învețe să facă față atât microbilor utili cât și celor dăunători în mediul lor", spune Galit Alter, doctorand la Institutului Ragon și a Departamentului de Medicină din cadrul Spitalului General Massachusetts (MGH), co-autor principal al lucrării Cell.
"Pentru a ajuta sistemul imunitar nou-născut să învețe să facă diferența între prieten și dușman, mamele transferă anticorpi la sugari prin intermediul placentei. Regulile prin care placenta îndeplinește această funcție absolut esențială au fost necunoscute, dar, dacă sunt decodate, ar putea oferi cheia pentru a genera vaccinuri mai puternice pentru a proteja acești pacienți, care sut cei mai prețioși."
Anticorpii materni sunt transferați prin placentă la copil
Deși anticorpii materni împotriva anumitor boli precum rujeola pot fi transferați de la mamă la copil, oferind o anumită protecție până când copilul este suficient de mare pentru vaccinarea individuală, anticorpii pentru alte boli grave precum poliomielita sunt transferați mai puțin eficient.
Pentru a investiga mecanismele prin care anticorpii sunt transferați de la mamă la copil, Alter și echipa ei, inclusiv co-autorul principal dr. Laura Riley, au folosit un instrument nou numit sistem de serologie, pentru a compara cantitatea și calitatea anticorpilor împotriva tusei convulsive în probele de sânge de la mame și de la cordoanele ombilicale care transportă sânge, nutrienți și factori imunici de la placentă la copil.
Cercetarea lor a arătat că placenta transmite sugarului anticorpi care activează celulele „ucigașe” naturale (NK), elemente cheie ale sistemului imunitar înnăscut. Deși câteva celule imune importante sunt prea imature la nou-născuți pentru a asigura o protecție eficientă, celulele NK se numără printre cele mai abundente și funcționale celule imune în primele zile de viață.
Echipa a descoperit o preferință similara pentru transferul placentar al anticorpilor NK-activatori împotriva virusului sincițial și gripei respiratorii, o boală comună a copilăriei, precum și caracteristicile anticorpilor identificate care par să reglementeze selecția placentară, caracteristici care ar putea fi încorporate în vaccinurile de generație următoare cu transfer de anticorpi îmbunătățit de la mamă la copil.
-
-
Alexandru Rogobete, decizie privind salariile cadrelor medicale13.02.2026, 16:04
-
EXCLUSIV Recesiune tehnică în România. Radu Leca: Va naște monștri13.02.2026, 14:56
-
-
De ce explodează numărul cazurilor de cancer de colon13.02.2026, 12:17
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Boala legionarilor: simptomele bolii care se ascunde în aerul condiționat sau apă
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Ce riscă zilnic personalul medical
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
