Comunitățile specifice microbiomului respirator pot fi legate de susceptibilitatea la gripă, potrivit unui studiu publicat în 9 ianuarie 2019 în revista cu acces liber PLOS ONE, de epidemiologul Betsy Foxm...
Virusul gripal, agentul cauzator al gripei, vizează în primul rând tractul respirator și infectează celulele epiteliale de aici. Celulele epiteliale ale nasului și gâtului sunt învăluite, la propriu, de comunitățile bacteriene complexe, ceea ce îi face pe epidemiologul Betsy Foxman și colegii săi să presupună că acest microbiom respirator ar putea interacționa cu virusul - și ar putea juca un rol în apărarea organismului împotriva gripei.
În acest studiu, 144 gospodării din Nicaragua, cu un membru identificat ca având gripă, au fost analizate între anii 2012 și 2014, iar toți adulții și copiii din gospodăriile respective au fost monitorizați timp de până la două săptămâni. Cercetătorii au vizitat fiecare gospodărie de cinci ori, prelevând probe din microbiomul respirator al tuturor membrilor gospodăriei, și au făcut și teste pentru gripă. Pe lângă asta, participanții au ținut jurnalele cu simptome.
Utilizând modelarea statistică, autorii studiului au putut să clasifice microbiomele respiratorii ale fiecărui participant într-unul din cele cinci tipuri distincte de comunități, la fiecare vizită, deși aproximativ jumătate dintre participanți au suferit modificări în tipul de microbiom între vizitele la domiciliu. Autorii au putut apoi să compare tipurile de microbiome ale participanților cu probabilitatea de face gripă.
Unul din cele cinci tipuri comunitare de microbiom respirator pentru grupurile de vârstă a demonstrat în mod clar o sensibilitate scăzută la gripă. Acest tip de microbiom a fost semnificativ mai puțin frecvent la sugari și copiii mici și, atunci când era prezent, era mai puțin stabil în aceste grupe de vârstă comparativ cu copiii mai mari și adulții. În timp ce legătura dintre susceptibilitatea microbiomei și gripă nu a fost dovedită a fi cauzală în acest studiu, autorii sugerează că aceste diferențe de microbiom ar putea contribui la creșterea riscului de gripă observat la copiii mici.
Autorii au notat faptul că studii ulterioare ar putea examina dacă gradul ridicat de schimbare al tipurilor de microbiom semnalat la mulți participanți reprezintă o variație normală în randul persoanelor sănătoase sau un răspuns la expunerea la gripă. Cu toate acestea, autorii cred că acesta este primul studiu care indică faptul că microbiomele respiratorii pot afecta susceptibilitatea la gripă.
Într-un material dat publicității de revista PLOS, autorii au adăugat că „microbiomul nas / gât poate fi o țintă potențială pentru prevenirea răspândirii gripei".
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
