Comunitățile specifice microbiomului respirator pot fi legate de susceptibilitatea la gripă, potrivit unui studiu publicat în 9 ianuarie 2019 în revista cu acces liber PLOS ONE, de epidemiologul Betsy Foxm...
Virusul gripal, agentul cauzator al gripei, vizează în primul rând tractul respirator și infectează celulele epiteliale de aici. Celulele epiteliale ale nasului și gâtului sunt învăluite, la propriu, de comunitățile bacteriene complexe, ceea ce îi face pe epidemiologul Betsy Foxman și colegii săi să presupună că acest microbiom respirator ar putea interacționa cu virusul - și ar putea juca un rol în apărarea organismului împotriva gripei.
În acest studiu, 144 gospodării din Nicaragua, cu un membru identificat ca având gripă, au fost analizate între anii 2012 și 2014, iar toți adulții și copiii din gospodăriile respective au fost monitorizați timp de până la două săptămâni. Cercetătorii au vizitat fiecare gospodărie de cinci ori, prelevând probe din microbiomul respirator al tuturor membrilor gospodăriei, și au făcut și teste pentru gripă. Pe lângă asta, participanții au ținut jurnalele cu simptome.
Utilizând modelarea statistică, autorii studiului au putut să clasifice microbiomele respiratorii ale fiecărui participant într-unul din cele cinci tipuri distincte de comunități, la fiecare vizită, deși aproximativ jumătate dintre participanți au suferit modificări în tipul de microbiom între vizitele la domiciliu. Autorii au putut apoi să compare tipurile de microbiome ale participanților cu probabilitatea de face gripă.
Unul din cele cinci tipuri comunitare de microbiom respirator pentru grupurile de vârstă a demonstrat în mod clar o sensibilitate scăzută la gripă. Acest tip de microbiom a fost semnificativ mai puțin frecvent la sugari și copiii mici și, atunci când era prezent, era mai puțin stabil în aceste grupe de vârstă comparativ cu copiii mai mari și adulții. În timp ce legătura dintre susceptibilitatea microbiomei și gripă nu a fost dovedită a fi cauzală în acest studiu, autorii sugerează că aceste diferențe de microbiom ar putea contribui la creșterea riscului de gripă observat la copiii mici.
Autorii au notat faptul că studii ulterioare ar putea examina dacă gradul ridicat de schimbare al tipurilor de microbiom semnalat la mulți participanți reprezintă o variație normală în randul persoanelor sănătoase sau un răspuns la expunerea la gripă. Cu toate acestea, autorii cred că acesta este primul studiu care indică faptul că microbiomele respiratorii pot afecta susceptibilitatea la gripă.
Într-un material dat publicității de revista PLOS, autorii au adăugat că „microbiomul nas / gât poate fi o țintă potențială pentru prevenirea răspândirii gripei".
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
