Riscul de gripă, influențat de microbiomele respiratorii

Comunitățile specifice microbiomului respirator pot fi legate de susceptibilitatea la gripă, potrivit unui studiu publicat în 9 ianuarie 2019 în revista cu acces liber PLOS ONE, de epidemiologul Betsy Foxm...
Virusul gripal, agentul cauzator al gripei, vizează în primul rând tractul respirator și infectează celulele epiteliale de aici. Celulele epiteliale ale nasului și gâtului sunt învăluite, la propriu, de comunitățile bacteriene complexe, ceea ce îi face pe epidemiologul Betsy Foxman și colegii săi să presupună că acest microbiom respirator ar putea interacționa cu virusul - și ar putea juca un rol în apărarea organismului împotriva gripei.
În acest studiu, 144 gospodării din Nicaragua, cu un membru identificat ca având gripă, au fost analizate între anii 2012 și 2014, iar toți adulții și copiii din gospodăriile respective au fost monitorizați timp de până la două săptămâni. Cercetătorii au vizitat fiecare gospodărie de cinci ori, prelevând probe din microbiomul respirator al tuturor membrilor gospodăriei, și au făcut și teste pentru gripă. Pe lângă asta, participanții au ținut jurnalele cu simptome.
Utilizând modelarea statistică, autorii studiului au putut să clasifice microbiomele respiratorii ale fiecărui participant într-unul din cele cinci tipuri distincte de comunități, la fiecare vizită, deși aproximativ jumătate dintre participanți au suferit modificări în tipul de microbiom între vizitele la domiciliu. Autorii au putut apoi să compare tipurile de microbiome ale participanților cu probabilitatea de face gripă.
Un anume tip de microbiom e problema
Unul din cele cinci tipuri comunitare de microbiom respirator pentru grupurile de vârstă a demonstrat în mod clar o sensibilitate scăzută la gripă. Acest tip de microbiom a fost semnificativ mai puțin frecvent la sugari și copiii mici și, atunci când era prezent, era mai puțin stabil în aceste grupe de vârstă comparativ cu copiii mai mari și adulții. În timp ce legătura dintre susceptibilitatea microbiomei și gripă nu a fost dovedită a fi cauzală în acest studiu, autorii sugerează că aceste diferențe de microbiom ar putea contribui la creșterea riscului de gripă observat la copiii mici.
Autorii au notat faptul că studii ulterioare ar putea examina dacă gradul ridicat de schimbare al tipurilor de microbiom semnalat la mulți participanți reprezintă o variație normală în randul persoanelor sănătoase sau un răspuns la expunerea la gripă. Cu toate acestea, autorii cred că acesta este primul studiu care indică faptul că microbiomele respiratorii pot afecta susceptibilitatea la gripă.
Într-un material dat publicității de revista PLOS, autorii au adăugat că „microbiomul nas / gât poate fi o țintă potențială pentru prevenirea răspândirii gripei".
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Cum se transmite HIV?
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.