De starea de sănătate a microbiomului depinde buna funcționare a întregului organism. Este cunoscută axa stomac - creier, iar cercetările recente au arătat că microbiomul are un impact major în prevenirea...
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, potrivit datelor OMS. În România, în 2021, una din patru persoane se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară.
Primele trei cele mai frecvent întâlnite afecțiuni cardiovasclare sunt: boala hipertensivă, boala ischemică a inimii și bolile cerebro-vasculare.
Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare se împart în:
- nemodificabili - vârsta înaintată, genul masculin, menopauza și istoricul familial;
- modificabili, care țin de stilul de viață - fumat, consum de alcool, alimetație nesănătoasă, care duce la creșterea colesterolului și la apariția diabetului, obezitate, sedentarism și stresul.
Este cunoscut faptul că un microbiom sănătos duce la o stare de sănătate bună, inclusiv cea a inimii, iar acest microbiom se menține cu ajutorul unei alimentații echilibrate.
În acest context, cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin-Madison au identificat o bacterie specifică în cadrul microbiomului, capabilă să descompună acidul uric care provoacă inflamații, cel puțin la șoareci, notează Medical News Today.
Cercetările anterioare au asociat microbiomul nesănătos cu o varietate de boli, inclusiv diabetul de tip 2, obezitatea, astmul, cancerul colorectal și afecțiunile neurodegenerative, precum boala Parkinson.
Vezi și: Lupusul, asociat cu afectarea sănătății mintale. Are simptome similare cu cele ale depresiei
Pentru realizarea acestui studiu au fost efectuate transplanturi de microbi intestinali de la șoareci maturi la șoareci născuți cu tractul intestinal fără microbi. Acest lucru a determinat, de asemenea, ca sănătatea arterelor șoarecilor maturi să fie exprimată la șoarecii fără microbi.
În urma analizei, oamenii de știință au descoperit că șoarecii care au primit microbi de la donatori cu artere pline de plăci și niveluri ridicate de acid uric au dezvoltat aceleași afecțiuni, boli cardiovasculare și gută.
”Constatările studiului nostru indică bacteriile intestinale ca fiind potențial contribuitori importanți la nivelul acidului uric. Aceste constatări au, de asemenea, implicații pentru înțelegerea modului în care microbii își duc traiul în intestin.
Rezultatele noastre arată că acidul uric este un nutrient - o sursă de carbon, energie, potențial azot - pentru o mulțime de bacterii în condițiile în care nu există oxigen.
Suntem interesați să aflăm dacă există componente ale dietei noastre care favorizează aceste organisme”, a explicat dr. Federico Rey, profesor de bacteorologie la Universitatea din Wisconsin-Madison, principalul autor al studiului publicat în Cell Host & Microbe.
Acidul uric este un produs rezidual creat atunci când organismul descompune purinele, acei compuși chimici care apar în mod natural în organism și sunt folosite pentru a crea ADN și ARN.
În plus, purinele pot fi găsite la niveluri ridicate în anumite alimente și băuturi, inclusiv:
- fructele de mare
- carnea roșie
- carnea de vânat
- organele de carne
- băuturi îndulcite și alcoolice.
Atunci când se produce acid uric, acesta este transportat prin vasele de sânge până la rinichi, unde este filtrat și părăsește organismul prin urină.
Dacă o persoană are prea mult acid uric în sânge, este posibil ca acesta să nu părăsească tot corpul, provocând o acumulare de acid uric, adică hiperuricemie.
”Știm de mult timp că o cantitate prea mare de acid uric poate provoca gută. Studii mai recente au făcut legătura între acidul uric și alte afecțiuni, inclusiv boli metabolice și cardiovasculare.
Acidul uric este un compus proinflamator care poate activa procesele care exacerbează bolile cardiovasculare”, a mai spus dr. Rey.
În cazul hiperuricemiei, se formează cristale de acid uric care provoacă inflamații în organism.
Aceste cristale pot duce la formarea pietrelor a rinichi sau a gutei, o formă de artrită inflamatorie.
De asemenea, de nivelurile ridicate de acid uric au fost legate de un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială și accident vascular cerebral.
Nu este prima dată când microbiomul intestinal a fost asociat cu bolile de inimă. Studii anterioare spun că sănătatea microbiomului intestinal are un impact asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare în general.
Alte studii au găsit o legătură între anumite afecțiuni specifice, inclusiv:
- boli coronariene
- accident vascular cerebral
- hipertensiune arterială
- ateroscleroză.
Potrivit dr. Rey, în cadrul studiului realizat de echipa sa a fost urmărit modul în care microbiomul intestinal influențează bolile cardiovasculare.
”În contextul acestor studii, am descoperit asocieri între bacteriile intestinale și nivelurile de acid uric și între acest compus și markerii de progresie a bolii, atât la șoareci, cât și la oameni. Alții au observat asocieri între acidul uric și bolile cardiovasculare.
Descoperirea neașteptată a fost că variația acidului uric a fost asociat cu bateriile intestinale”, a mai spus dr. Rey.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
