Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Testul EKG, sau electrocardiograma, este un instrument simplu dar extrem de eficient pentru evaluarea sănătății inimii tale. Prin înregistrarea activității electrice a inimii, poate ajuta la detectarea unor afecțiuni precum aritmii, infarcte și alte probleme cardiovasculare.
Dar cât de des ar trebui să faci un test EKG? Răspunsul depinde de nevoile tale de sănătate, de factorii de risc și de simptomele pe care le poți experimenta.
Un test EKG măsoară semnalele electrice generate de inimă pe măsură ce bate. Aceste semnale sunt înregistrate sub formă de grafice, iar medicul le poate analiza pentru a identifica eventuale nereguli ale ritmului sau structurii inimii.
Există mai multe tipuri de teste EKG, în funcție de condițiile și necesitățile fiecărei persoane:
EKG la repaus: Efectuat în timp ce te afli întins și în repaus.
EKG de efort (Test de stres): Efectuat în timp ce faci exerciții fizice pentru a evalua performanța inimii sub stres.
EKG ambulator (Monitorizarea Holter): Un dispozitiv portabil de EKG purtat 24-48 de ore pentru a monitoriza activitatea inimii în timpul activităților zilnice.
Frecvența testelor EKG depinde de vârsta ta, istoricul medical, simptomele și factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Iată câteva scenarii comune în care se recomandă efectuarea unui EKG:
Dacă ești sănătos și nu ai simptome sau factori de risc semnificativi, un EKG nu este, de obicei, necesar ca parte a verificărilor de rutină. Totuși, medicul tău poate recomanda un test EKG dacă urmezi un control general de sănătate, mai ales după vârsta de 40 de ani.
Frecvență: La fiecare 3–5 ani, ca parte a unui control mai amplu al sănătății cardiovasculare, sau conform recomandărilor medicului tău, potrivit HeartSure.
Dacă experimentezi simptome precum dureri în piept, dificultăți de respirație, palpitații sau amețeli, un EKG este adesea primul test efectuat pentru a investiga posibilele probleme cardiace.
Frecvență: După necesitate, pentru a diagnostica cauza simptomelor.
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace deja diagnosticate, precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau boala coronariană, testele EKG pot fi utilizate periodic pentru a monitoriza condiția și eficiența tratamentelor.
Frecvență: De obicei, la fiecare 6–12 luni, sau conform recomandărilor medicului cardiolog.
Dacă ai un istoric familial puternic de boli cardiovasculare, chiar și în absența simptomelor, medicul tău poate recomanda EKG-uri periodice pentru a monitoriza semnele timpurii ale unor probleme cardiace.
Frecvență: La fiecare 1–3 ani, în funcție de profilul tău de risc.
Anumiți factori cresc riscul de a dezvolta boli de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și colesterolul mare. Pentru persoanele cu risc ridicat, se poate recomanda un EKG mai frecvent pentru a detecta orice schimbări în sănătatea inimii.
Frecvență: Anual sau ca parte a verificărilor regulate de sănătate.
Un EKG face parte din evaluarea preoperatorie pentru intervenții chirurgicale majore pentru a asigura că inima poate suporta stresul procedurii. De asemenea, EKG-urile postoperatorii pot fi necesare pentru a monitoriza recuperarea.
Frecvență: Conform necesităților, înainte și după intervenție chirurgicală.
Sportivii care se angajează în activități fizice intense pot avea nevoie de EKG-uri periodice pentru a se asigura că inima lor poate suporta solicitările, în special dacă există simptome îngrijorătoare sau un istoric familial de boli cardiace.
Frecvență: Conform recomandărilor unui cardiolog sportiv sau la fiecare câțiva ani, ca parte a unui program de screening cardiovascular.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul - FOTO: Freepik
Un test EKG oferă informații valoroase despre sănătatea inimii tale, inclusiv:
Aritmii: Identifică tulburări ale ritmului cardiac, precum fibrilația atrială sau bradicardia (ritm cardiac lent).
Ritmul cardiac: Măsoară cât de repede sau de încet bate inima ta.
Structura inimii: Detectează eventuale anomalii ale structurii inimii, cum ar fi dilatarea camerelor inimii.
Flux sanguin redus: Ajută la identificarea unor probleme precum boala coronariană.
Infarct anterior sau în curs: Diagnosticarea daunelor aduse mușchiului cardiac.
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace existente sau factori de risc, testele EKG regulate joacă un rol esențial în:
- Detectarea schimbărilor în ritmul sau structura inimii.
- Monitorizarea eficienței tratamentelor.
- Identificarea complicațiilor timpurii.
- Prevenirea evenimentelor grave, cum ar fi infarctul sau accidentele vasculare cerebrale.
Pregătirea pentru un test EKG este simplă:
- Poartă haine lejere și confortabile.
- Evită mesele grele sau cofeina înainte de test, deoarece acestea pot influența ritmul cardiac.
- Informează medicul despre orice medicamente sau suplimente pe care le iei, deoarece acestea pot afecta rezultatele.
Dacă te întrebi cât de des ar trebui să faci un test EKG, cea mai bună abordare este să consulți medicul sau cardiologul tău. Aceștia pot evalua simptomele, factorii de risc și istoricul tău medical pentru a recomanda un program adecvat de testări.
Frecvența testelor EKG depinde de circumstanțele tale individuale de sănătate. Fie că face parte dintr-un control de rutină, fie că este utilizat pentru a diagnostica simptomele sau pentru a monitoriza o afecțiune existentă, testele EKG sunt un instrument vital pentru înțelegerea și menținerea sănătății inimii tale.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
