Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce indicatori depinde răspunsul
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Testul EKG, sau electrocardiograma, este un instrument simplu dar extrem de eficient pentru evaluarea sănătății inimii tale. Prin înregistrarea activității electrice a inimii, poate ajuta la detectarea unor afecțiuni precum aritmii, infarcte și alte probleme cardiovasculare.
Dar cât de des ar trebui să faci un test EKG? Răspunsul depinde de nevoile tale de sănătate, de factorii de risc și de simptomele pe care le poți experimenta.
Ce este un test EKG
Un test EKG măsoară semnalele electrice generate de inimă pe măsură ce bate. Aceste semnale sunt înregistrate sub formă de grafice, iar medicul le poate analiza pentru a identifica eventuale nereguli ale ritmului sau structurii inimii.
Există mai multe tipuri de teste EKG, în funcție de condițiile și necesitățile fiecărei persoane:
EKG la repaus: Efectuat în timp ce te afli întins și în repaus.
EKG de efort (Test de stres): Efectuat în timp ce faci exerciții fizice pentru a evalua performanța inimii sub stres.
EKG ambulator (Monitorizarea Holter): Un dispozitiv portabil de EKG purtat 24-48 de ore pentru a monitoriza activitatea inimii în timpul activităților zilnice.
Cât de des ar trebui să faci un test EKG
Frecvența testelor EKG depinde de vârsta ta, istoricul medical, simptomele și factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Iată câteva scenarii comune în care se recomandă efectuarea unui EKG:
Screening de rutină al sănătății
Dacă ești sănătos și nu ai simptome sau factori de risc semnificativi, un EKG nu este, de obicei, necesar ca parte a verificărilor de rutină. Totuși, medicul tău poate recomanda un test EKG dacă urmezi un control general de sănătate, mai ales după vârsta de 40 de ani.
Frecvență: La fiecare 3–5 ani, ca parte a unui control mai amplu al sănătății cardiovasculare, sau conform recomandărilor medicului tău, potrivit HeartSure.
Când ai simptome
Dacă experimentezi simptome precum dureri în piept, dificultăți de respirație, palpitații sau amețeli, un EKG este adesea primul test efectuat pentru a investiga posibilele probleme cardiace.
Frecvență: După necesitate, pentru a diagnostica cauza simptomelor.
Monitorizarea afecțiunilor cronice
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace deja diagnosticate, precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau boala coronariană, testele EKG pot fi utilizate periodic pentru a monitoriza condiția și eficiența tratamentelor.
Frecvență: De obicei, la fiecare 6–12 luni, sau conform recomandărilor medicului cardiolog.
Istoric familial de boli cardiace
Dacă ai un istoric familial puternic de boli cardiovasculare, chiar și în absența simptomelor, medicul tău poate recomanda EKG-uri periodice pentru a monitoriza semnele timpurii ale unor probleme cardiace.
Frecvență: La fiecare 1–3 ani, în funcție de profilul tău de risc.
Persoane cu risc ridicat
Anumiți factori cresc riscul de a dezvolta boli de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și colesterolul mare. Pentru persoanele cu risc ridicat, se poate recomanda un EKG mai frecvent pentru a detecta orice schimbări în sănătatea inimii.
Frecvență: Anual sau ca parte a verificărilor regulate de sănătate.
Înainte și după operații
Un EKG face parte din evaluarea preoperatorie pentru intervenții chirurgicale majore pentru a asigura că inima poate suporta stresul procedurii. De asemenea, EKG-urile postoperatorii pot fi necesare pentru a monitoriza recuperarea.
Frecvență: Conform necesităților, înainte și după intervenție chirurgicală.
Sportivi și persoane cu performanțe fizice înalte
Sportivii care se angajează în activități fizice intense pot avea nevoie de EKG-uri periodice pentru a se asigura că inima lor poate suporta solicitările, în special dacă există simptome îngrijorătoare sau un istoric familial de boli cardiace.
Frecvență: Conform recomandărilor unui cardiolog sportiv sau la fiecare câțiva ani, ca parte a unui program de screening cardiovascular.

Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul - FOTO: Freepik
Ce poate detecta un test EKG
Un test EKG oferă informații valoroase despre sănătatea inimii tale, inclusiv:
Aritmii: Identifică tulburări ale ritmului cardiac, precum fibrilația atrială sau bradicardia (ritm cardiac lent).
Ritmul cardiac: Măsoară cât de repede sau de încet bate inima ta.
Structura inimii: Detectează eventuale anomalii ale structurii inimii, cum ar fi dilatarea camerelor inimii.
Flux sanguin redus: Ajută la identificarea unor probleme precum boala coronariană.
Infarct anterior sau în curs: Diagnosticarea daunelor aduse mușchiului cardiac.
De ce sunt importante testele EKG regulate
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace existente sau factori de risc, testele EKG regulate joacă un rol esențial în:
- Detectarea schimbărilor în ritmul sau structura inimii.
- Monitorizarea eficienței tratamentelor.
- Identificarea complicațiilor timpurii.
- Prevenirea evenimentelor grave, cum ar fi infarctul sau accidentele vasculare cerebrale.
Cum să te pregătești pentru un test EKG
Pregătirea pentru un test EKG este simplă:
- Poartă haine lejere și confortabile.
- Evită mesele grele sau cofeina înainte de test, deoarece acestea pot influența ritmul cardiac.
- Informează medicul despre orice medicamente sau suplimente pe care le iei, deoarece acestea pot afecta rezultatele.
Programarea unui test EKG
Dacă te întrebi cât de des ar trebui să faci un test EKG, cea mai bună abordare este să consulți medicul sau cardiologul tău. Aceștia pot evalua simptomele, factorii de risc și istoricul tău medical pentru a recomanda un program adecvat de testări.
Frecvența testelor EKG depinde de circumstanțele tale individuale de sănătate. Fie că face parte dintr-un control de rutină, fie că este utilizat pentru a diagnostica simptomele sau pentru a monitoriza o afecțiune existentă, testele EKG sunt un instrument vital pentru înțelegerea și menținerea sănătății inimii tale.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Cum să oprești colesterolul rău înainte să-ți distrugă inima
Trei medicamente frecvent utilizate care pot crește colesterolul
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Semnul banal care îți arată că ai o boală cardiacă mortală
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Deficitul de vitamina D crește riscul de infarct
EXCLUSIV Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
EXCLUSIV Inovație în Cardiologie. Dr. Dumitrescu: Practică, soluții aplicabile și complicații. Dr. Costache: Tehnologii robotice
Boala arterială periferică, semnal de alarmă pentru inimă și creier
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
De ce să nu mai stai picior peste picior
Trump, diagnosticat cu insuficiență venoasă cronică după apariția unor vânătăi pe mână. Cum se manifestă boala
EXCLUSIV Colesterolul mărit la tineri. Dr. Monica Trofin Bănescu: Risc major pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare
Virusul respirator sincițial (VRS) poate crește riscul cardiac
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
Tratamentul cardiac, revizuit. Ghidurile vechi au ignorat diferențele esențiale între țări și stiluri de viață
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Ce trebuie să știi dacă ai burtă. Medicii, semnal de alarmă
EXCLUSIV De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi. Dr. Monica Trofin Bănescu explică
EXCLUSIV Misiunea 70/2030: România vrea să controleze hipertensiunea și să salveze vieți
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate
Edemul periferic, simptom cardiac ignorat de peste 50% dintre pacienți
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
