Cazurile de insuficiență cardiacă, aproape dublate la nivel global. STUDIU

Aceasta este concluzia unui studiu publicat astăzi (link direct studiu) în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

„Studiul nostru contestă opinia comună conform căreia bolile de inimă sunt pe deplin sub control”, a spus autorul studiului, Dr. Nicola Bragazzi, de la Universitatea York, Toronto, Canada. „În ciuda progreselor și realizărilor, povara globală impusă de insuficiența cardiacă este în creștere semnificativă”. 

Analiza a folosit date din Studiul Global Burden of Disease pentru a examina povara și cauzele insuficienței cardiace din 1990 până în 2017, în 195 de țări și teritorii. Rata de prevalență standardizată în funcție de vârstă a arătat o tendință lentă de scădere, sugerând că îmbătrânirea și creșterea populației sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii prevalenței.

Studiul a relevat diferențe majore între regiunile lumii. Cercetătorii au folosit indicele socio-demografic (SDI) pentru a clasifica cele 195 de țări și teritorii în cinci grupuri în funcție de starea de dezvoltare: scăzut, mediu-mediu, mediu, înalt-mediu și înalt SDI. Între 1990 și 2017, rata de prevalență standardizată în funcție de vârstă a insuficienței cardiace a scăzut cu 20,3% în țările cu SDI ridicat, dar a crescut în țările cu SDI scăzut, mediu-scăzut și mediu.

Autorii au spus că creșterea ratei de prevalență a insuficienței cardiace în țările cu SDI scăzut, mediu-scăzut și mediu „este determinată de un val de factori de risc precum hipertensiunea, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul și alte stiluri de viață nesănătoase”.

Aproape jumătate din creșterea globală a numărului de pacienți cu insuficiență cardiacă în perioada 1990-2017 a fost în China (29,9%) și India (16,6%). Dr. Bragazzi a arătat că „o interacțiune cu factori precum creșterea populației, comportamentele nesănătoase, inclusiv fumatul și poluarea aerului, sunt explicații probabile”.

Povara insuficientei cardiace

Simptomele insuficienței cardiace pot fi debilitante. Respirația îngreunată, oboseala și retenția de lichide pot limita capacitatea pacienților de a merge, de a sta în picioare, de a lucra sau de a se îngriji. Studiul a constatat că anii trăiți cu dizabilități din cauza insuficienței cardiace s-au dublat la nivel mondial din 1900, în timp ce rata standardizată în funcție de vârstă a rămas stabilă.

Autorii au spus și că „în țările cu venituri scăzute și medii, respectarea comportamentelor sănătoase ale stilului de viață, inclusiv dietele sănătoase, activitatea fizică și renunțarea la fumat, a fost destul de slabă”. Ei au adăugat că patru medicamente cardiovasculare de bază (aspirină, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și statine) erau în general indisponibile sau inaccesibile pentru multe populații din țările cu venituri mici și medii. „Pentru aceste țări sunt necesare urgent strategii mai direcționate care vizează modificarea mai multor factori de risc și îmbunătățirea disponibilității și accesibilității asistenței medicale pentru insuficiența cardiacă”, au notat aceștia.

Boala cardiacă ischemică, boala cardiacă hipertensivă și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) au fost primele trei cauze ale insuficienței cardiace, reprezentând aproape trei sferturi din ratele de prevalență standardizate în funcție de vârstă. Au existat diferențe regionale - de exemplu, BPOC a fost o cauză majoră a insuficienței cardiace în Asia de Sud și Asia de Est, unde fumatul și poluarea aerului contribuie masiv la apariția bolii. 

Dr. Bragazzi a explicat că „insuficiența cardiacă este o problemă globală de sănătate publică. Lucrătorii din domeniul sănătății publice și factorii de decizie politică pot utiliza datele furnizate în acest studiu pentru a proiecta intervenții pentru prevenirea și gestionarea insuficienței cardiace în țările lor. În plus, sunt necesare campanii educaționale pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța adoptării unor stiluri de viață sănătoase”.