Cercetători de la Universitatea din Minnesota, SUA, susțin că efecte ale pandemiei COVID au fost corelate cu 6 comportamente alimentare nesănătoase.
Cercetători de la Școlile de Medicină și Sănătate Publică din cadrul Universității din Minnesota, SUA, au realizat o analiză privind efectele persistente ale pandemiei COVID-19 și au descoperit conexiuni cu 6 comportamente alimentare nesănătoase. În opinia acestora, cea mai îngrijorătoare constatare indică o ușoară creștere sau reapariția tulburărilor alimentare, care ucid aproximativ 10.200 de persoane în fiecare an - aproximativ o persoană la fiecare 52 de minute.
”Tulburările de alimentație au una dintre cele mai mari rate de mortalitate în toate problemele de sănătate psihiatrică și, prin urmare, este important să încercăm să facem legături între consecințele pandemiei și comportamentele alimentare dezordonate”, a precizat Melissa Simone de la universitatea amintită, potrivit unui comunicat al Școlii de Medicină.
Studiul a urmărit să înțeleagă asocierile potențiale dintre stres, suferință psihologică, dificultăți financiare și modificări ale comportamentelor alimentare în timpul pandemiei COVID-19 prin analiza datelor atât calitative cât și cantitative. Astfel, cele 6 comportamente alimentare nesănătoase sunt: mâncarea fără oprire și gustările; consum crescut de alimente; scăderea generalizată a apetitului sau a aportului alimentar; mâncatul pentru a face față; reduceri legate de pandemie ale aportului alimentar; o reapariție sau o creștere marcată a simptomelor tulburărilor alimentare.
S-a mai sesizat că aproximativ 8% dintre cei studiați au raportat comportamente nesănătoase de control al greutății, 53% au avut comportamente mai puțin extreme de control al greutății nesănătoase și 14% au raportat consumul excesiv. Studiul a arătat că aceste rezultate au fost semnificativ asociate cu un control mai scăzut al stresului, simptome depresive mai mari și dificultăți financiare moderate sau extreme.
Studiul științific, AICI.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
