Cele mai bune materiale din care să-ți faci măști „de casă”. Coronavirus, studiu
Cercetătorii au descoperit care sunt cele mai bune materiale din care poți face acasă măști eficiente contra noului coronavirus.
Va trebui să ne obișnuim să purtăm măști, spunea recent președintele României. Dar ce te faci când ele nu se găsesc pe piață sau sunt prea scumpe? Ei, bine, un studiu arată care sunt materialele din care le poți confecționa acasă.
În urma pandemiei COVID-19, Centrele de prevenire și prevenire a bolilor (CDC) din SUA recomandă oamenilor să poarte măști în public. La fel, și în România autoritățile au recomandat asta. La nivel mondial, în acest moment, e un deficit consderabil de măști N95 și de măștile chirurgicalecare, oricum, ar trebui rezervate lucrătorilor din domeniul sănătății. Iar atunci când se găsesc pe piață, prețul lor a crescut atât de mult că mulți nu și le pot permite.
Așa se face că mulți oameni își fac propriile acoperiri. Într-un studiu publicat în jurnalul ACS Nano (link studiu), cercetătorii arată că o combinație de bumbac cu mătase naturală sau șifon poate filtra eficient particulele de aerosoli - dacă potrivirea materialelor este bună.
Se crede că SARS-CoV-2, noul coronavirus care provoacă COVID-19, se răspândește în principal prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau respiră. Aceste picături se formează într-o gamă largă de dimensiuni, dar cele mai mici, numite aerosoli, care pot aluneca cu ușurință prin deschiderile dintre anumite fibre de pânză, determinând unii oameni să se întrebe dacă măștile artizanale pot ajuta efectiv la prevenirea bolilor. Prin urmare, Supratik Guha de la Universitatea din Chicago și colegii săi au vrut să studieze capacitatea țesăturilor obișnuite, luate de unele singure sau în combinație, de a filtra aerosoli similari ca dimensiuni cu picăturile respiratorii.
Cele mai bune materiale și cât filtrează ele
Cercetătorii au folosit o cameră de amestecare a aerosolilori pentru a produce particule cuprinse între 10 nm și 6 μm în diametru. Un ventilator a împrăștiat apoi aerosolii pe diferite probe de pânză, la un debit de aer corespunzător respirației unei persoane în repaus, iar echipa a măsurat numărul și dimensiunea particulelor din aer înainte și după trecerea prin țesătură.
Un strat dintr-o pânză de bumbac bine țesut (adică des), combinat cu două straturi de șifon poliester-spandex - o țesătură folosită adesea în rochiile de seară - a filtrat cele mai multe particule de aerosoli (80-99%, în funcție de mărimea particulelor), cu performanțe apropiate de cea a materialului din care este confecționată mască N95 folosită în spitale. Înlocuirea șifonului cu mătase naturală sau flanelă, sau pur și simplu folosind o țesătură combinată de bumbac-poliester, a obținut rezultate similare.
Cercetătorii subliniază că pânzele strâns țesute, cum ar fi bumbacul, pot acționa ca o barieră mecanică împotriva particulelor, în timp ce țesăturile care au o sarcină statică, precum anumite tipuri de șifon și mătase naturală, servesc ca o barieră electrostatică. Cu toate acestea, un decalaj de 1% a redus eficiența de filtrare a tuturor măștilor la jumătate sau la mai mult, subliniind importanța unei măști corect cusute și adaptate pentru față.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID-19, evoluție neașteptată
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
