Cele mai bune materiale din care să-ți faci măști „de casă”. Coronavirus, studiu
Cercetătorii au descoperit care sunt cele mai bune materiale din care poți face acasă măști eficiente contra noului coronavirus.
Va trebui să ne obișnuim să purtăm măști, spunea recent președintele României. Dar ce te faci când ele nu se găsesc pe piață sau sunt prea scumpe? Ei, bine, un studiu arată care sunt materialele din care le poți confecționa acasă.
În urma pandemiei COVID-19, Centrele de prevenire și prevenire a bolilor (CDC) din SUA recomandă oamenilor să poarte măști în public. La fel, și în România autoritățile au recomandat asta. La nivel mondial, în acest moment, e un deficit consderabil de măști N95 și de măștile chirurgicalecare, oricum, ar trebui rezervate lucrătorilor din domeniul sănătății. Iar atunci când se găsesc pe piață, prețul lor a crescut atât de mult că mulți nu și le pot permite.
Așa se face că mulți oameni își fac propriile acoperiri. Într-un studiu publicat în jurnalul ACS Nano (link studiu), cercetătorii arată că o combinație de bumbac cu mătase naturală sau șifon poate filtra eficient particulele de aerosoli - dacă potrivirea materialelor este bună.
Se crede că SARS-CoV-2, noul coronavirus care provoacă COVID-19, se răspândește în principal prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau respiră. Aceste picături se formează într-o gamă largă de dimensiuni, dar cele mai mici, numite aerosoli, care pot aluneca cu ușurință prin deschiderile dintre anumite fibre de pânză, determinând unii oameni să se întrebe dacă măștile artizanale pot ajuta efectiv la prevenirea bolilor. Prin urmare, Supratik Guha de la Universitatea din Chicago și colegii săi au vrut să studieze capacitatea țesăturilor obișnuite, luate de unele singure sau în combinație, de a filtra aerosoli similari ca dimensiuni cu picăturile respiratorii.
Cele mai bune materiale și cât filtrează ele
Cercetătorii au folosit o cameră de amestecare a aerosolilori pentru a produce particule cuprinse între 10 nm și 6 μm în diametru. Un ventilator a împrăștiat apoi aerosolii pe diferite probe de pânză, la un debit de aer corespunzător respirației unei persoane în repaus, iar echipa a măsurat numărul și dimensiunea particulelor din aer înainte și după trecerea prin țesătură.
Un strat dintr-o pânză de bumbac bine țesut (adică des), combinat cu două straturi de șifon poliester-spandex - o țesătură folosită adesea în rochiile de seară - a filtrat cele mai multe particule de aerosoli (80-99%, în funcție de mărimea particulelor), cu performanțe apropiate de cea a materialului din care este confecționată mască N95 folosită în spitale. Înlocuirea șifonului cu mătase naturală sau flanelă, sau pur și simplu folosind o țesătură combinată de bumbac-poliester, a obținut rezultate similare.
Cercetătorii subliniază că pânzele strâns țesute, cum ar fi bumbacul, pot acționa ca o barieră mecanică împotriva particulelor, în timp ce țesăturile care au o sarcină statică, precum anumite tipuri de șifon și mătase naturală, servesc ca o barieră electrostatică. Cu toate acestea, un decalaj de 1% a redus eficiența de filtrare a tuturor măștilor la jumătate sau la mai mult, subliniind importanța unei măști corect cusute și adaptate pentru față.
-
-
Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani07.04.2026, 21:00
-
Ce trebuie să știi despre contraceptivele hormonale07.04.2026, 20:49
-
De ce apare și ce afecțiuni hormonale ascunde părul din bărbia femeilor07.04.2026, 19:23
-
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
