Coronavirus, decese. De ce mor pacienții cu COVID-19. Studiu
Acești factori de risc sunt asociați cu decese în rândul adulților infectați cu noul coronavirus care dezvoltă boala COVID-19.
Pacienții infectați cu coronavirus care nu au supraviețuit spitalizării pentru boala COVID-19 în Wuhan, orașul de unde a izbucnit pandemia, aveau o mai mare probabilitate să fie în vârstă, să aibă comorbidități și un grad ridicat de D-dimeri (considerați markeri ai stării de hipercoagulabilitate și ai fibrinolizei endogene; niveluri crescute apar la pacienții cu tromboze), conform unui studiu care examinează factorii de risc asociați cu decesul în rândul adulților spitalizați cu COVID-19.
Afecțiunile cu risc mare de deces
„Vârsta mai înaintată, semnele de sepsis la internare, bolile subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, precum și utilizarea prelungită a ventilației noninvazive, au fost factori importanți în decesul acestor pacienți", a spus coautorul dr Zhibo Liu, într-un comunicat de presă. „Coagularea anormală a sângelui a făcut parte și ea din tabloul clinic".
Dr Fei Zhou, de la Academia Chineză de Științe Medicale și colegii săi, au efectuat un studiu de cohortă retrospectivă, observațională, multicentrică, pe 191 de pacienți, dintre care 137 au fost externați și 54 dintre ei au murit în spital.
Studiul, publicat online în The Lancet (link studiu) la începutul lunii, a inclus pacienți adulți cu COVID-19 confirmat de laborator de la Spitalul Jinyintan și Spitalul Pneumologic din Wuhan, care au fost externați sau au murit până la 31 ianuarie 2020. Pacienții grav bolnavi din provincie au fost transferați în aceste spitale până la 1 februarie.
Cercetătorii au comparat datele demografice, clinice, de tratament și de laborator din registrele medicale electronice între supraviețuitori și cei care au cedat bolii. Analiza a presupus, de asemenea, testarea de probe pentru ARN viral.
În total, 91 (48%) din cei 191 de pacienți au avut comorbidități. Cea mai frecventă afecțiune prezentă a fost hipertensiunea (30%), urmată de diabetul zaharat (19%) și de boala coronariană (8%).
Riscul de a muri în spital au crescut odată cu vârsta (rata proporțională 1,10, 95% interval de încredere [CI], 1,03 - 1,17, creștere anuală a vârstei), cu Scorul secvențial de evaluare a eșecului de organ (SOFA) mai mare (5,65, 2,61 - 12,23; P
Scorul SOFA a fost numită anterior „scorul de evaluare a eșecului organelor legate de sepsis" și evaluează rata de eșec a organului în unitățile de terapie intensivă. D-dimerul crescut indică un risc crescut de coagulare anormală a sângelui, cum ar fi tromboza venoasă profundă.
Cei care au decedat, în comparație cu supraviețuitorii, au avut frecvențe mai mari de insuficiență respiratorie (98% față de 36%), sepsis (100%, vs 42%) și infecții secundare (50% față de 1%).
Vârsta medie a supraviețuitorilor a fost de 52 de ani, comparativ cu 69 de ani pentru cei care au murit. Dr Liu a menționat, ca explicații pentru efectul de vârstă, slăbirea sistemului imunitar și creșterea inflamației, ceea ce dăunează organelor și, de asemenea, favorizează replicarea virală.
Persistența febrei și vărsarea virală
Din momentul simptomelor inițiale, timpul mediu pentru externarea din spital a fost de 22 de zile. Timpul mediu până la deces a fost de 18,5 zile.
Febra a persistat în medie 12 zile în rândul tuturor pacienților, iar tusea a persistat o perioadă mediană de 19 zile; 45% dintre supraviețuitori încă tușeau la externare. La supraviețuitori, problemele de respirație s-au îmbunătățit după 13 zile, dar au persistat până la moarte la cei care au decedat.
Vărsarea virală (eng: viral shedding; cât timp un pacient elimină virusul, n.r.) a persistat pentru o durată mediană de 20 de zile la supraviețuitori, variind între 8 și 37 de zile. Virusul (noul coronavirus SARS-CoV-2) a fost detectabil la cei care au clacat în fața bolii până la deces. Tratamentul antiviral nu a redus vărsarea virală.
Dar datele legate de vărsarea virală vin cu o avertizare de a autorii studiului. „Vărsarea virală extinsă notată în studiul nostru are implicații importante pentru luarea deciziilor în privința precauțiilor de izolare și a tratamentului antiviral la pacienții cu infecție confirmată de COVID-19. Cu toate acestea, trebuie să fie clar că timpul de vărsare virală nu trebuie confundat cu alte îndrumări de auto-izolare pentru persoanele care ar putea fi expuse la COVID-19, dar care nu prezintă simptome, deoarece această îndrumare se bazează pe timpul de incubație a virusului", a explicat co-autorul principal dr Bin Cao.
„Vârsta mai înaintată, niveluri ridicate de D-dimer și scorul SOFA ridicat ar putea ajuta clinicienii să identifice, într-o etapă precoce, acei pacienți cu COVID-19 care au un prognostic slab. Vărsarea virală prelungită oferă rațiunea unei strategii de izolare a pacienților infectați și intervenții optime antivirale în viitor", concluzionează cercetătorii chinezi.
O limitare a interpretării rezultatelor studiului, arată autorii, este aceea că pacienții spitalizați nu reprezintă întreaga populație infectată. Oamenii de știință au atras atenția că „numărul de decese nu reflectă adevărata mortalitate a COVID-19". Ei au remarcat, de asemenea, că nu au avut suficient material genetic pentru a evalua cu exactitate durata vărsării virale.
-
-
-
-
-
Adevărul despre migrene: ce le provoacă și cum să găsim alinare21.07.2026, 19:47
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
