COVID-19: Riscul de internare a scăzut cu 94% după administrarea primelor doze de vaccin AstraZeneca, în Scoția
Lansarea vaccinurilor Pfizer - BioNTech și Oxford - AstraZeneca a dus la o scădere substanțială a cazurilor severe de COVID-19 care necesită internare în spitalele din Scoția. În cazul vaccinului AstraZeneca,...
Rezultatele studiului (link direct studiu), disponibile în preprint în BMJ, au arătat că la patru săptămâni după ce au fost administrate primele doze de vaccinuri Pfizer - BioNTech și Oxford - AstraZeneca riscul de spitalizare din COVID-19 a scăzut cu până la 85% (95% interval de încredere 76-91) și respectiv 94% (IC 95% 73 până la 99).
În cazul vaccinului AstraZeneca, efectul a fost comparabil indiferent de palierul de vârstă, inclusiv la persoanele cu vârsta de 80 ani și peste.
Cercetătorii de la universități din Scoția și Public Health Scotland au declarat, într-un briefing de presă Science Media Center, pe 22 februarie, că rezultatele lor au fost „foarte încurajatoare și ne-au oferit motive excelente pentru a fi optimiști pentru viitor”.
Pentru studiu, ei au folosit un set de date care acoperă întreaga populație scoțiană de 5,4 milioane de locuitori pentru a compara rezultatele pentru persoanele din Scoția care au primit prima doză de vaccin COVID-19 între 8 decembrie și 15 februarie. În această perioadă, s-au administrat 1,14 milioane de doze de vaccinuri și 21% din populația scoțiană a primit o primă doză: 650.000 de persoane au primit vaccinul Pfizer - BioNTech și 490.000 vaccinul Oxford - AstraZeneca.
Cercetătorii au analizat în fiecare săptămână înregistrările medicilor de familie privind vaccinarea, internările în spitale, înregistrările de deces și rezultatele testelor de laborator, pentru a compara rezultatele celor care au primit prima doză comparativ cu cei care nu au primit niciuna.
„Am constatat că efectul vaccinării a crescut în timp până la un vârf în ziua 28-34 după vaccinare pentru ambele vaccinuri. Cel mai mare efect împotriva spitalizării COVID-19 dintre cei care primesc prima doză de vaccin BNT162b2 (vaccinul Pfizer-BioNTech) a fost de 85%, (95%, CI 76 la 91), iar pentru ChAdOx1 (vaccinul Oxford-AstraZeneca) a fost de 94% (95%, CI 73 la 99)”, se arată în studiu.
„Rezultate similare au fost observate într-o analiză combinată a efectelor pentru ambele vaccinuri împotriva spitalizării COVID-19 stratificate în funcție de grupa de vârstă. Efecte ale vaccinării mari s-au găsit la toate grupurile de vârstă. Estimările eectelor vaccinurilor pentru vârstele de 18-64, 65-79 și ≥80 de ani au fost cele mai mari la 28-34 de zile după prima doză de vaccin (85%, respectiv 95% la CI 68-93; 79%, respectiv 95% la CI 17-95; 81%, respectiv 95%, la CI 65-90).
Dar cercetătorii au subliniat că studiul nu ar trebui utilizat pentru a compara cele două vaccinuri, deoarece studiul nu a fost creat pentru a analiza diferențele dintre ele, nu a fost randomizat, urmărirea a fost mai lungă pentru persoanele care au primit vaccinul Pfizer&BioNTech deoarece a fost aprobat primul, și cele două vaccinuri au fost administrate unor populații diferite de pacienți. Mai exact, vaccinul Oxford & AstraZeneca era mai probabil să fie administrat persoanelor foarte în vârstă.
Întrebat dacă rezultatele au oferit asigurări că vaccinul Oxford & AstraZeneca a fost eficient la grupele de prsoane mai în vârstă, directorul Institutului Usher al Universității din Edinburgh, a declarat, conform BMJ, că rezultatele la grupele mai în vârstă au fost „foarte încurajatoare”.
Întrebat dacă țări precum Germania, care au o utilizare limitată a Oxford AstraZeneca la grupe de vârstă mai tinere, ar trebui să își revizuiască politicile în lumina datelor studiului, Jim McMenamin, director național de incidente COVID-19 la Public Health Scotland, a spus că: „Tot ce putem face noi este să prezentăm datele științifice. Comunității internaționale îi revine responsabilitatea de a considera acest lucru ca parte a informațiilor de care dispun”.
El a adăugat că studiul a analizat doar internările în spitale și că au fost luate în considerare alte obiective, cum ar fi admiterile la terapie intensivă, și boli grave, și decese în afara spitalului, inclusiv în casele de îngrijire.
-
8 alimente care te balonează fără să îți dai seama17.02.2026, 17:10
-
-
Vitamina care încetinește îmbătrânirea17.02.2026, 15:40
-
-
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
EXCLUSIV Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
