O echipă internațională de cercetători care studiază COVID-19 a făcut o descoperire uimitoare și esențială: virusul pare să determine corpul să producă arme pentru a-și ataca propriile țesuturi.
Descoperirea ar putea debloca o serie de mistere clinice ale COVID precum persistența simptomelor la unii oameni timp de luni de zile după ce au eliminat virusul, fenomen denumit COVID lung; și de ce unii copii și adulți au un sindrom inflamator grav, numit MIS-C sau MIS-A, după infecție. „Aceasta sugerează că virusul ar putea cauza direct autoimunitatea, ceea ce ar fi uimitor”, spune autorul principal al studiului, Paul Utz, care studiază imunologia și autoimunitatea la Universitatea Stanford din Stanford, California.
Studiul (link direct spre studiul original), care nu a fost încă evaluat de colegi, aprofundează, de asemenea, întrebarea dacă și alte virusuri respiratorii ar putea deteriora toleranța corpului față de sine, predispunând oamenii la boli autoimune precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă și lupus mai târziu în viață.
Utz spune că el și echipa sa urmează să studieze pacienții cu gripă, pentru a vedea dacă și virusul respectiv ar putea provoca acest fenomen. „Predicția mea este că nu va fi specifică doar SARS-CoV-2. Sunt dispus să pariez că vom găsi acest lucru la alte virusuri respiratorii”, spune el.
Jumătate dintre pacienții COVID-19 aveau autoanticorpi
Studiul vine pe seama câtorva investigații mai mici și detaliate care au ajuns la concluzii similare.
Studiul a inclus date de la peste 300 de pacienți din patru spitale: două în California, unul în Pennsylvania și altul în Germania.
Cercetătorii au folosit teste de sânge pentru a studia răspunsurile imune pe măsură ce infecțiile au progresat. Cercetătorii au căutat autoanticorpi - arme ale sistemului imunitar care lansează un atac împotriva propriilor țesuturi ale corpului. Ei au comparat acești autoanticorpi cu cei găsiți la persoanele care nu au fost infectate cu virusul care cauzează COVID-19. După cum au descoperit studiile anterioare, autoanticorpii au fost mai frecvent găsiți în infecția COVID-19; 50% dintre persoanele spitalizate pentru infecția COVID-19 au avut autoanticorpi, comparativ cu mai puțin de 15% dintre cei sănătoși și neinfectați.
Unele persoane cu autoanticorpi au avut puține schimbări pe măsură ce infecțiile lor au progresat. Asta sugerează că autoanticorpii au fost acolo DE LA început, permițând eventual infecției să se răspândească fără control în organism.
„Corpul lor este configurat pentru a face forma gravă de COVID-19 și probabil este cauzat de autoanticorpi”, spune Utz.
Dar la alții, aproximativ 20% dintre persoanele care au avut autoanticorpi, aceștia au devenit mai frecvenți pe măsură ce infecția a progresat, sugerând că au fost direct legat de infecția virală, în loc să fie o afecțiune preexistentă.
Autoanticorpii, mai frecvenți pe măsură ce boala avansează
Unii dintre aceștia erau anticorpi care atacă componentele cheie ale armelor sistemului imunitar împotriva virusului, cum ar fi interferonul. Interferonii sunt proteine care ajută celulele infectate să solicite întăriri și, de asemenea, pot atenua capacitatea unui virus de a se copia. Eliminarea lor este o puternică tactică evazivă, iar studiile anterioare au arătat că persoanele care se nasc cu gene care le determină să aibă funcție inferioară de interferon sau care produc autoanticorpi împotriva acestor proteine, par să prezinte un risc mai mare de infecții cu COVID care pun viața în pericol.
„Se pare că oferă virusului un puternic avantaj”, spune autorul studiului, John Wherry, dr., care conduce Institutul de Imunologie de la Universitatea din Pennsylvania. „Acum sistemul tău imunitar, în loc să aibă un mic deal de urcat, pare că se uită fix la Muntele Everest. Asta este o adevărată viclenie.”
În plus față de sabotarea sistemului imunitar, unele persoane din studiu au avut autoanticorpi împotriva mușchilor și a țesuturilor conjunctive, care sunt observate în unele tulburări rare.
Simptome asemănătoare bolilor rare
Utz spune că au început studiul după ce au văzut pacienți cu COVID-19 cu colecții ciudate de simptome care arătau mai mult ca boli autoimune decât infecții virale - erupții cutanate, dureri articulare, oboseală, dureri musculare, umflături ale creierului, ochi uscați, sânge care se coagulează ușor și vase de sânge inflamate.
„Un lucru foarte important de remarcat este că nu știm dacă acești pacienți vor continua să dezvolte boli autoimune”, spune Utz. „Cred că vom putea răspunde la această întrebare în următoarele 6 până la 12 luni, pe măsură ce urmărim pacienții cu COVID-19 lung.”
