Dr Gindrovel Dumitra explică, EXCLUSIV pentru DC Medical, cum s-a reușit ca, păzindu-ne de infecția cu coronavirus, să scăpăm de sezonul gripal și de viroze cu o lună mai devreme și cu mult mai puține...
Anul trecut pe vremea asta, în România erau 199 de decese din cauza gripei, iar în fiecare săptămână aveam zeci de mii de cazuri de infecții respiratorii acute. Și s-au raportat cazuri până pe 19 mai 2019. Dar anul acesta, raportarea cazurilor de gripă s-a oprit, brusc, pe 12 aprilie. Cu o lună și ceva mai devreme. Culmea, „de vină” pentru această situație fericită e chiar înspăimântătorul coronavirus. Iată cum explică această situație Dr Gindrovel Dumitra, care este Medic Primar Medicină de Familie, coordonatorul grupului de vaccinologie din Ministerul Sănătății, Doctor în Medicină (Dolj) – coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF):
„Sezonul gripal s-a încheiat cu mai bine de o lună mai devreme, pentru că și gripa, ca și virusul SARS-CoV-2, are o transmitere clar interumană, care este condiționată de contactele între oameni. Pur și simplu impunerea acestor măsuri de distanțare fizică, socială, aceste măsuri de limitare a contactului fizic, întreruperea școlilor, arată de fapt cam care este gradul de eficiență, și acum vedem, comparativ, eficiența acestor măsuri în transmiterea unor boli infecto-contagioase! În momentul în care în data de 10 martie s-au închis școlile, din acel moment a fost întrerupt lanțul de transmitere cel mai folosit de orice boală infecto-contagioasă, mai ales cele care au cale de transmitere respiratorie. Și anume, contactul în școală. Din acel moment s-a trecut, practic, la o altă etapă de transmitere, în care transmiterea era posibilă doar la locul de muncă, eventual în familii. Și iacătă am ajuns ca anul acesta să avem un sezon gripal mult mai scurt, dar în același timp un sezon gripal care s-a soldat cu un număr mult mai mic de decese prin gripă", a epxlicat dr Gindrovel Dumitra.
Aici ar trebui să ne aducem aminte și de problemele care au fost la începutul sezonului gripal, în septembrie-octombrie 2019. Un uriaș scandal pentru că nu se găseau vaccinuri în farmacii, iar cele comandate de stat, peste 1,5 milioane, erau insuficiente față de cât de mare era cererea. De altfel, lor li s-a adăugat ulterior încă 400.000 comandate în noiembrie-decembrie. Tot prea puține. Apoi, numărul de cazuri de infectare era mare din start, ceea ce, spuneau experții, ne îndreptățea să ne așteptăm la un sezon gripal poate chiar mai rău decât precedentul.
„Iar acest fapt se datorează în primul rând scurtării acestui sezon. De ce spun treaba asta, pentru că așa cum ați remarcat și dumneavoastră, practic anul trecut ultimele cazuri au fost raportate în luna mai (19 mai, n.r.). Acum noi nu mai avem aceste cazuri. Ne reamintim că sezonul acesta gripal a debutat poate cu o intensitate mai mare decât sezonul precedenet. Avea premisele de a fi cel puțin la fel ca precedentul, epidemic, cu toate că mai există o determinantă aici în ecuație, și anume faptul că în sezonul acesta au fost administrate cu aproximativ 800.000 poate chiar un milion de doze mai mult decât în anul precedent. Care se vede. Contează extrem de mult, mai ales când numărăm decesele. Iată, așadar, că sunt doi determinanți aici: o dată numărul de vaccinuri care au fost administrate în toamnă, și care a fost mai mare decât numărul de vaccinuri din sezonul anterior și, al doilea determinant, îl reprezintă practic izolarea fizică sau introducerea distanțării sociale care a arătat un impact extraordinar asupra sezonului de gripă dar nu numai de gripă!", a explicat medicul.
Acesta spune că de fapt cazurile de infecții respiratorii au fost de 5, ba chiar de 10 ori mai puține decât în anii anteriori.
„Vreau să vă spun că infecțiile acute de căi respiratorii superioare, adică acele infecții banale, sezoniere, s-au redus dramatic. Eu, de exemplu, la cabinetul meu, fac un exercițiu în acest moment, îmi deschid raportările pe săptămâna trecută și vă spun așa: în prima săptămână a lunii mai 2020 la cabinetul meu am înregistrat două viroze. Două IACRS-uri! Una la 4-14 ani, una la peste 65 de ani! Vă spun și în anii precedenți: în 2019, săptămâna similară, am avut 11 cazuri; în 2018, am avut 21 de cazuri, iar în 2017 am avut 14 cazuri! Eu am 2.476 de pacienți arondați. Deci, este evident faptul că avem mult mai puține cazuri de infecții respiratorii, repet, toate având ca justificare întreruperea școlii, introducerea măsurilor de izolare socială și distanțare", a punctat dr Gindrovel Dumitra.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
