EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Un nou studiu al clinicii Cleveland a identificat factori genetici care pot influența sensibilitatea la COVID-19.
Publicate astăzi în BMC Medicine, rezultatele studiului ar putea ghida tratamentul personalizat pentru COVID-19.
În timp ce majoritatea cazurilor confirmate de COVID-19 determină simptome ușoare, virusul reprezintă o amenințare serioasă pentru anumiți indivizi. Ratele de morbiditate și mortalitate cresc dramatic odată cu vârsta și condițiile de sănătate coexistente, precum cancerul și bolile cardiovasculare. Cu toate acestea, chiar și persoanele tinere și, altfel, sănătoase, au experimentat imprevizibil boli grave și s-au înregistrat decese. Aceste observații clinice sugerează că factorii genetici pot influența sensibilitatea bolii la COVID-19, însă acești factori rămân în mare parte necunoscuți.
În acest studiu, o echipă de cercetători condusă de Feixiong Cheng, de la Institutul de Medicină Genomică, a investigat susceptibilitatea genetică la COVID-19 prin examinarea polimorfismelor ADN (variații în secvențele ADN) în genele ACE2 și TMPRSS2. ACE2 și TMPRSS2 produc enzime (respectiv ACE2 și TMPRSS2) care permit virusului să intre și să infecteze celulele umane.
Analizând 81.000 de genomi umani din trei baze de date genomice, ei au descoperit 437 de variante non-sinonime cu un singur nucleotid în regiunile care codifică proteinele ACE2 și TMPRSS2. Au identificat multiple polimorfisme potențial periculoase în ambele gene (63 în ACE2; 68 în TMPRSS2) care oferă explicații potențiale pentru sensibilitatea genetică diferită la COVID-19, precum și pentru factorii de risc. Mai multe variante ACE2 s-au dovedit a fi asociate cu afecțiuni cardiovasculare și pulmonare prin modificarea potențială a angiotensinogen-ACE2. În plus, s-a găsit că variante periculoase în regiunea codificatoare a TMPRSS2, o genă cheie în cancerul de prostată, au apărut în diferite tipuri de cancer, ceea ce sugerează că rolurile oncogene ale TMPRSS2 pot fi legate de rezultate slabe cu COVID-19.
Aceste descoperiri demonstrează o posibilă asociere între polimorfismele ACE2 și TMPRSS2 și susceptibilitatea la COVID-19
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.