Riscul de a face COVID-19 forma severă, moștenit de la omul de Neanderthal
Oamenii de știință spun că genele pe care unii le-au moștenit de la strămoșii lor din Neanderthal ar putea crește riscul de a suferi forme severe de COVID-19.
Un studiu al oamenilor de știință europeni publicat miercuri de revista Nature a examinat un grup de gene care au fost legate de un risc mai mare de spitalizare și insuficiență respiratorie la pacienții infectați cu noul coronavirus.
Cercetătorii Hugo Zeberg și Svante Paabo au stabilit că genele aparțin unui grup sau haplotip, care probabil provenea din neandertalieni. Haplotipul se găsește la aproximativ 16% din populație în Europa și la jumătate din populație în Asia de Sud, în timp ce în Africa și Asia de Est este inexistent.
Se știe că oamenii moderni și neanderthalienii s-au încrucișat în diferite momente ale istoriei, rezultând un schimb de gene ce se poate găsi și astăzi.
Genele sunt unul dintre mai mulți factori de risc pentru COVID-19, inclusiv vârsta, sexul și condițiile preexistente, cum ar fi obezitatea, diabetul și problemele cardiace.
Moștenire genetică de la a neanderthalienilor, consecințe în prezent
Zeberg și Paabo, care lucrează la Institutul Karolinska din Suedia și la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, au remarcat că prevalența grupului de gene neanderthalian este cea mai mare la persoanele din Bangladesh, unde 63% se estimează că poartă o copie a haplotipul. Ei au citat studii din Marea Britanie care arată că persoanele de origine bangladesiană au un risc de două ori mai mare de a muri din cauza COVID-19 decât populația generală.
„Este izbitor faptul că moștenirea genetică a neanderthalienilor are consecințe atât de tragice în timpul pandemiei actuale” a spus Paabo într-un comunicat. „Trebuie investigat cât mai repede posibil să aflăm de ce se ntâmplă acest lucru”. Dar Andre Franke, directorul Institutului de Biologie Moleculară Clinică de la Universitatea din Kiel, Germania, a declarat că descoperirile nu au niciun impact imediat asupra tratamentului COVID-19.
Într-un comentariu înainte de publicarea finală a studiului, Franke a spus că o întrebare interesantă care rezultă din studiu este de ce acel haplotip - spre deosebire de majoritatea genelor neandertale - a supraviețuit până astăzi.
„Poate că este bine pentru un sistem imunitar foarte activ, dacă nu există alți factori de risc”, a sugerat el.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Long COVID, impact asupra creierului
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
