Femeile ar putea avea un răspuns imun mai bun la noul coronavirus. Cercetătorii au arătat că bărbații sunt mai frecvent afectați de formele grave ale bolii.
Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaţilor şi acest detaliu ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru faptul că aceştia din urmă sunt afectaţi într-o măsură mai mare de forme grave ale bolii cauzate de noul coronavirus, potrivit unui studiu publicat miercuri, arată surse citate de agepres.ro. „Am descoperit că bărbaţii şi femeile dezvoltă tipuri diferite de răspunsuri imunitare pentru COVID-19”, a subliniat autoarea principală a studiului, Akiko Iwasaki, într-o înregistrare video dată publicităţii online de Universitatea Yale din Statele Unite. Potrivit specialistei în imunitate, „diferenţele pot însemna o susceptibilitate sporită a bărbaţilor la această boală”. Publicat în revista ştiinţifică Nature, studiul aminteşte că „bărbaţii reprezintă 60% dintre decesele provocate de COVID-19 pe plan global”.
Potrivit cercetării, acţiunea limfocitelor T (care distrug celulele infectate şi sunt de asemenea responsabile de una dintre componentele răspunsului imunitar) a fost mai puternică la femei decât la bărbaţi în cadrul pacienţilor examinaţi. Spre deosebire de bărbaţi, femeile au putut dezvolta un răspuns puternic al limfocitelor T chiar şi în cazul pacientelor vârstnice. Pe de altă parte, într-un stadiu precoce al infecţiei, bărbaţii produc per ansamblu mai multe citokine în comparaţie cu femeile.
Tocmai producţia excesivă şi necontrolată a acestor substanţe, provocate de o suprafuncţionare a sistemului imunitar, este considerată problematică în cazul formelor grave de COVID-19 (reacţie care poartă denumirea ''furtună de citokine'').
Autorii studiului au observat că, în cazul bărbaţilor, un răspuns mai puţin adecvat al limfocitelor T reprezintă un factor agravant al bolii. Cu cât bărbaţii au o vârstă mai înaintată, cu atât mai mult răspunsul lor imunitar este mai slab. Pe de altă parte, femeile care aveau un nivel ridicat de citokină la debutul infecţiei erau cele ale căror stări se agravau ulterior.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate ar putea conduce la o diferenţiere a tratamentelor în funcţie de sex.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
