EXCLUSIV Fizioterapia, rol-cheie în recuperarea pulmonară după COVID. Alexandru Ilie ne învață cum să respirăm corect
Fizioterapeutul Alexandru Ilie, licențiat, printre altele, și în motricitate specială, a vorbit, joi, 17 iunie, la DICȚIONAR MEDICAL, despre sechelele pulmonare lăsate de COVID. Mulți dintre pacienții care au...
"Din fericire, avem un istoric destul de larg de a vedea ce efect are fizioterapia în recuperarea disfuncțiilor respiratorii, căci COVID asta este, un SARS până la final. Și am putut vedea că, în funcție de gradul de afectare și, bineînțeles, de tabloul clinic pe care îl prezintă pacientul, poți să-i creezi un pronostic. Adică poți să-i spui că, în trei luni, șase luni, 12 luni, poți să ajungi la un grad de recuperare. Lucrurile trebuie analizate dintr-o perspectivă individuală, însă fizioterapia și exercițiul fizic terapeutic au un rol hotărâtor în recuperarea funcției respiratorii.
Deoarece noi respirăm cu ajutorul plămânilor, însă ca el să poată să funcționeze normal, are nevoie, de fapt, de o cooperare musculară. Sunt foarte mulți mușchi implicați în procesul respirator, care facilitează capacitatea de expansiune a plămânilor. În momentul în care tragem aer și inspirăm, plămânul, fiind un organ spongios, ca un burete...ne imaginăm că moleculele de oxigen sunt apa care ar trebui să fie captată în acest burete și astfel să-și mărească spațialitatea. Ei bine, ca să-și mărească această dimensiune, are nevoie de spațiu, care este dat de cutia toracică, în planul său lateral și superior, iar în plan inferior este un mușchi - mușchiul diafragmă. Cu siguranță fizioterapia este elementul-cheie și gimnastica respiratorie pentru a putea să-ți recapeți această funcție.", a explicat fizioterapeutul Alexandru Ilie, la DICȚIONAR MEDICAL.
Ce exerciții sunt eficiente în recuperarea pulmonară după COVID
"Așa cum spunem mai devreme, trebuie să ne gândim bine la aparatul respirator. Ce i se cere pacientului este să înceapă să conștientizeze procesul de respirație, în primă fază, făcând un ciclu respirator complet, adică pacientul să-și poziționeze o mână pe piept, pentru a conștientiza mărirea capacității pulmonare și totodată a cutiei toracice, și încă o mână pe abdomen. În momentul în care și abdomenul își modifică spațialitatea, ne asigurăm că diafragma are o cursă cât mai completă. Din forma sa de cupolă, ca o parașută plină cu aer, în faza de relaxare, când inspirăm și tragem aer, acest mușchi se aplatizează și, astfel, abdomenul ar trebui să se mărească.
Cel mai simplu mod de a înțelege acest principiu este să ne uităm la copii. Ei respiră cu burtica, o fac instinctual, nu au nevoie de cursuri pentru a învăța să respire.", a precizat fizioterapeutul Alexandru Ilie, pentru DC MEDICAL.
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
-
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Long COVID, impact asupra creierului
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
