Formularul de localizare a pasagerului: ce este și de când se va implementa
Formularul de localizare a pasagerului va începe să fie completat din 20 decembrie. formularul este folosit de mult în alte țări.
Persoanele care intră în România începând cu 20 decembrie vor completa un formular de localizare a pasagerului, după cum a anunțat secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Declarațiile au fost făcute la finalul unei întâlniri convocate de premierul Nicolae Ciucă, la care au participat principalii responsabili ai gestionării pandemiei.
"Formularul de localizare a pasagerului sau, cum se spune, PLF - Passenger Locator Form, este deja implementat în foarte multe ţări, mai ales la intrare în aeroporturi şi unde persoanele care călătoresc trebuie să îl completeze înainte să călătorească, să îl aibă, să îl prezinte la graniţă sau la sosire la graniţă, dacă este, pentru a putea identifica persoana unde este, dacă există o problemă de contact, să poată imediat să fie localizată persoana respectivă şi contactată.
Acest formular, după discuţiile care au avut loc astăzi, urmează să fie implementat începând cu data de 20 decembrie şi se va elabora în acest sens şi o strategie de comunicare pentru folosirea tuturor vectorilor de informare, pentru a pregăti oamenii pentru folosirea acestui formular", a spus Raed Arafat.
El a mai arătat că un astfel de formular este deja implementat în alte state europene.
"Cei care acum călătoresc în alte ţări europene deja ştiu că acest formular există şi au trebuit să îl completeze înainte să călătorească sau la sosire în ţara respectivă, aşa că România va introduce şi acest tip de formular începând cu 20 decembrie", a menţionat secretarul de stat.
Măsura este explicată prin faptul că se așteaptă un număr mare de români care vor veni acasă de Crăciun, în contextul apariţiei şi extinderii noii tulpini Omicron".
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
-
Ingredientul "sigur" care ar putea crește riscul de infarct și AVC27.08.2026, 13:45
-
-
COVID-19, evoluție neașteptată
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
