Cercetările noi, preliminare, sugerează că persoanele care au o infecție cu noul coronavirus au mai multe șanse de a transmite virusul în prima săptămână după ce l-au luat.
OMS a declarat ieri pandemie cu noul coronavirus, numit în lumea medicală și SARS-CoV-2 sau Covid-19. Deși încă nu se știu multe lucruri despre infecțiozitatea acestuia, noi cercetări apar în fiecare zi.
Unul dintre cele mai recente studii - efectuat de cercetători de la Institutul de Microbiologie Bundeswehr din Munchen, Klinikum München-Schwabing, Charité Universitätsmedizin Berlin și Spitalul Universitar LMU Munchen, toate din Germania - susține că virusul este în perioada lui cea mai infecțioasă.
Noul studiu a fost publicat online pe www.medrxiv.org (link studiu) fără a fi revizuit, la fel ca toate celelalte, ceea ce înseamnă că specialiștii externi nu l-au analizat încă pentru a avedea calitatea și acuratețea.
Cu toate acestea, autorii acesteia au pus la dispoziție online o copie a lucrării de cercetare. Autorul principal al lucrării este Roman Wölfel, doctor, de la Institutul de Microbiologie din Bundeswehr.
Pentru a afla cât de probabil s-a răspândit noul cronavirus în diferite stadii ale unei infecții și prin ce medii, cercetătorii au analizat diverse probe pe care le-au colectat de la nouă persoane care au contactat SARS-CoV-2.
Acestea au fost toate persoane care au trecut printr-un spital din München pentru diagnostic și tratament și toate au avut simptome ușoare. Toți acești indivizi erau adulți tineri până la vârsta mijlocie care nu aveau condiții de sănătate subiacente semnificative.
Cercetătorii au analizat probe de salivă și mucus, precum și probe de sânge, urină și de scaun colectate în diferite stadii ale infecției. Probele au fost analizate pentru a vedea dacă virusul este prezent și dacă avea capacitatea de a infecta în continuare.
Probele din gâtul pacienților au relevat că virusul a fost cel mai infecțios în prima săptămână după ce persoana l-a contactat. Acesta a fost cazul cu 16,66% din exudatele prelevate și 83,33% probe de spută (salivă și mucus).
Cercetătorii nu au putut să izoleze virusul în eșantioane pe care le-au colectat după a 8-a zi de la expunerea unei persoane la virus.
În timp ce probele de sânge și urină nu au prezentat urme de virus, probele de scaun au dat ARN viral. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut crea o cultură virală din ARN-ul virusului prezent în fecale, ceea ce sugerează că aceasta poate fi o sursă improbabilă de infecție.
„Descărcarea virală prelungită în spută este relevantă nu numai pentru controlul infecțiilor spitalicești, ci și pentru gestionarea externării", scriu cercetătorii.
Pe baza descoperirilor lor, ei sugerează că este posibil ca profesioniștii din domeniul medical să poată evita lipsa paturilor din spitale, prin externarea timpurie a persoanelor din spital și recomandarea autoizolării.
„Într-o situație caracterizată prin capacitate limitată de paturi de spital în secțiile de boli infecțioase, există presiune pentru externarea precoce după tratament. Pe baza concluziilor prezente, externarea precoce cu izolarea la domiciliu ar putea fi aleasă pentru pacienții care depășesc ziua a 10-a a simptomelor", au notat ei.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
