O cercetare arată un alt efect al pandemiei COVID: tulburările alimentare și spitalizările în rândul copiilor și adolescenților.
Un studiu a șase spitale din Canada atrage atenția că diagnosticul de anorexie pentru copii și adolescenți aproape s-a dublat de la începutul pandemiei COVID. Iar rata de spitalizare a crescut de trei ori. Rezultatele cercetării întăresc concluziile a trei studii mai mici din Statele Unite și Australia care spun același lucru: mai multe internări în spital pentru tulburări alimentare în pandemie.
”Cred că o mare parte a avut de-a face cu faptul că le-am eliminat rutina zilnică a copiilor”, a spus Agostino. Cu totul perturbat – inclusiv mesele, exercițiile fizice, tiparele de somn și conexiunile cu prietenii – este posibil ca copiii și adolescenții vulnerabili să fi apelat la restricția alimentară”, afirmă cercetătorul principal dr. Holly Agostino, care conduce programul de tulburări de alimentație la Spitalul de Copii din Montreal.
Noile descoperiri, publicate online pe 7 decembrie în JAMA Network Open, se bazează pe date de la șase spitale de copii din cinci provincii canadiene. Echipa lui Agostino a analizat noile diagnostice de anorexie în rândul tinerilor cu vârste între 9 și 18 ani între martie 2020 (când au intervenit restricțiile pandemice) și noiembrie 2020. Ei au comparat aceste cifre cu anii pre-pandemiei, începând cu 2015.
În timpul pandemiei, spitalele au înregistrat în medie aproximativ 41 de cazuri noi de anorexie pe lună - în creștere față de aproximativ 25 în perioadele pre-pandemiei, a constatat studiul. Și mai mulți copii nou diagnosticați ajungeau în spital: au fost 20 de spitalizări pe lună în 2020, față de aproximativ opt în anii precedenți, arată medicinenet.com.
Într-un alt studiu, dr. Natalie Prohaska din Programul Comprehensive Eating Disorders de la Universitatea din Michigan Health C.S. Mott Children's Hospital, din Ann Arbor, a raportat o creștere a numărului de spitalizări pentru tulburări alimentare în primele 12 luni ale pandemiei. Admiterile pentru tulburări de alimentație s-au mai mult decât dublu, față de 2017 până în 2019. Prohaska a spus că noile descoperiri subliniază faptul că, în toate țările, „adolescenții se luptă” cu probleme de sănătate mintală, iar perturbările majore ale rutinelor normale ale copiilor au contribuit probabil la creșterea tulburărilor de alimentație.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
