Peste 600.000 de doze vaccin anti-COVID produs de Pfizer-BioNTech vor ajunge luna aceasta în România.
România urmează să primească în această lună peste 600.000 de doze de vaccin de la compania BioNTech/Pfizer, a anunţat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, vicepreşedinte al CNCAV.
"În această lună, vom mai primi, în cursul acestei săptămâni, 303.030 BioNTech/Pfizer şi acelaşi număr săptămâna viitoare - 303.030 de doze Pfizer. Pentru Moderna sunt dozele din această săptămână, 355.200 de doze, iar livrările pentru sfârşitul lunii sunt incerte. La fel şi pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson: în afară de livrările de săptămâna trecută, livrările din această săptămână, de 300.000 de doze, iar pentru finalul lunii livrările sunt incerte. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca livrările au fost suspendate pentru moment", a declarat Baciu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
În total, România a recepţionat 20.716.589 de doze de vaccin: BioNTech/Pfizer - 13.071.689, Moderna - 2.472.000, AstraZeneca - 3.374.000 şi Johnson&Johnson - 1.798.900.
Preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că, până în prezent, s-au pierdut 2,28% din totalul dozelor primite.
"Sunt aproximativ 245.381 de doze pierdute, ceea ce înseamnă 2,28% din numărul total de doze recepţionate. (...) Pentru vaccinurile care sunt în flacoane multidoză riscul de irosire sau de sacrificare a dozelor este mult mai mare. (...) Organizaţia Mondială a Sănătăţii prevede un procent între 10 şi 25% doze care pot să fie pierdute la vaccinurile care sunt în flacoane multidoză", a menţionat el.
Potrivit şefului CNCAV, o statistică internaţională arată că din totalul dozelor de vaccin care sunt în general distribuite ca flacoane multidoză se pot pierde până la 40-50%.
"În situaţia în care avem persoane care se adresează pentru vaccinare şi ai un flacon cu şase doze sau cu 10 doze este cât se poate de evident că primează beneficiul persoanei care doreşte să se vaccineze în detrimentul unor doze care se sacrifică, fiindcă raportul de cost/eficienţă este în favoarea persoanelor care se vaccinează", a indicat Valeriu Gheorghiţă, potrivit Agerpres.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
