Prof dr Alexandru Rafila: comportamentul public, element critic al reducerii transmiterii coronavirusului. ANALIZĂ

Prof univ dr Alexandru Rafila vorbește despre Monitorizarea cunoștințelor, a percepțiilor riscurilor, a comportamentelor preventive și a încrederii pentru un răspuns informat la pandemică – recomandările Biroului Regional OMS pentru Europa.

Comportamentul public, elementul cheie

 „Pandemia COVID-19 impune o sarcină dificilă sistemelor de sănătate și autorităților pentru a răspunde prin intervenții, politici și mesaje eficiente și adecvate.

Un răspuns pandemic prost sincronizat și gestionat sau o fază de tranziție prelungită poate compromite  câștigurile obținute. Pandemia și restricțiile sale pot afecta bunăstarea mentală și fizică, coeziunea socială, stabilitatea economică, precum și reziliența și încrederea individuală și comunitară. 

În acest context complex, înțelegerea modului și a contextului în care oamenii și comunitățile răspund, permite să anticipeze scenarii nedorite și să inițieze măsuri de atenuare; de asemenea pot fi puse în aplicare măsuri de răspuns pandemic care să fie mai bine fundamentate, poziționate si acceptate, prin urmare mai eficiente. Sondajele privind populația pot explora percepțiile, acceptarea restricțiilor, sănătatea fizica si mentală, comportamentele, nevoile de informare, percepțiile greșite.

Unul dintre elementele cele mai critice ale reducerii transmiterii virusului este comportamentul public. Pentru ca măsurile de răspuns la criză să afecteze comportamentele publice, acestea trebuie percepute ca fiind coerente, competente, echitabile, obiective, empatice, sincere. De asemenea, acestea trebuie să fie ușor de înțeles și de comunicat prin intermediul unor persoane de încredere și al unor canale accesibile.

Măsurile de criză, logica din spatele lor

Pentru ca să reușească în acest sens, este esențial să se bazeze pe următoarele aspecte: 

- încrederea în autoritățile din domeniul sănătății, recomandările și informațiile; 

- percepția riscurilor; acceptarea comportamentelor recomandate; 

- cunoștințele; 

- barierele/sprijinul pentru comportamentele recomandate; 

- percepții greșite;

stigmatizarea. 
 
Unitatea de gestionare a informațiilor ar trebui să dezvolte instrumente care să:

- se bazeze pe dovezi; 

- să poată fi aplicate rapid; 

- să poată fi aplicate în mod regulat; 

- să fie simple și flexibile pentru a se adapta la situația în schimbare; 

să aibă costuri rezonabile și să fie eficiente.

Abordarea cercetării privind perspectivele comportamentale pentru pandemia cu COVID-19 

Orice țară interesată poate utiliza un chestionar pentru a colecta date privind percepțiile, comportamentele, încrederea, cunoștințele și alte variabile ale publicului privind riscurile. Aceste date pot fi colectate prin intermediul panelurilor on-line, iar un grup național de cercetare poate fi angajat să colecteze datele. Folosind un set de coduri, constatările pot fi transferate automat pe o pagină web protejată.  Pagina web poate fi ușor dezvoltată ca o sub-pagină pe un site web existent.

Acest lucru permite grupurilor de intervenție în caz de pandemie să utilizeze constatările pentru a lua măsuri informate pentru un răspuns la pandemie.

Se sugerează efectuarea unui studiu repetat, de tip transversal: datele pot fi colectate în mod repetat, de exemplu săptămânal, cu diferiți participanți. 

Evaluarea repetată a datelor de bază permite analiza schimbărilor înregistrate de-a lungul timpului. De asemenea, permite comparații între țări, dacă se dorește.

Schimbarea unor variabile permite cercetarea adaptivă la o situație dinamică: de exemplu solicitarea acceptării spălării mâinilor poate fi mai importantă la început, în timp ce acceptarea închiderii școlilor sau blocarea unor activități poate fi relevantă mai târziu în pandemie. 

Acest lucru permite monitorizarea adaptivă în timp a variabilelor, cum sunt percepția riscurilor, cunoștințele, încrederea, comportamentele și multe altele, precum și identificarea schimbărilor în timp și evaluarea relațiilor dintre ele. 

Variabilele pot fi adaptate la o țară, la grupuri țintă, la contexte culturale și la evoluția situației epidemiologice. Randomizarea opțiunilor de răspuns se poate face acolo unde este cazul. Un site automatizat de prelucrare a datelor asigură analiza imediată și oferă acces rapid la rezultate.

Modificările percepțiilor sau cunoștințelor despre risc pot fi evaluate în timp, datele privind acceptarea noilor măsuri de răspuns pot fi puse rapid la dispoziție.

Dezinformarea sau posibila stigmatizare pot fi identificate pe măsură ce apar. Responsabilii naționali care utilizează instrumentul ar trebui să lucreze cu reprezentanți din diverse sectoare pentru a discuta informațiile obținute și implicațiile privind intervențiile, politicile și mesajele de răspuns la epidemie”, a arătat prof dr Alexandru Rafila.