O echipă de cercetători de la Şcoala Superioară de Economie (HSE) din Rusia susţine că a descoperit o ''predispoziţie genetică pentru cazurile severe de COVID-19'', afecţiunea provocată de noul coronavirus,...
Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Immunology, echipa de la HSE a atribuit această susceptibilitatea unui set de şase molecule care contribuie la imunitatea prin celule T, ''unul dintre mecanismele-cheie folosite de corpul uman pentru a lupta împotriva infecţiilor virale''.
Aceste molecule, cunoscute sub denumirea de antigenul leucocitar uman clasa I (HLA-I), sunt ''unice la fiecare individ'', însă dacă distrug sau nu noul coronavirus ''ţine în mare parte de genetică'', întrucât moleculele sunt moştenite de la părinţi.
''Dacă o persoană are un set care este ineficient la o astfel de depistare, este probabil un caz mai sever de boală'', a precizat echipa de cercetători.
Descoperirile au avut la bază analiza unor mostre de genotip provenite de la pacienţi COVID-19 din Moscova şi Madrid, alături de un grup de control de mostre de la oameni sănătoşi.
Descoperirile cercetătorilor ruşi vin în contextul temerilor potrivit cărora mutaţiile virusului raportate prima dată în Marea Britanie şi Africa de Sud ar putea duce la forme mai severe ale bolii şi s-ar putea dovedi rezistente la vaccin, deşi oamenii de ştiinţă întrebaţi de revista Nature săptămâna trecută au spus că virusul va deveni mai puţin letal odată cu trecerea timpului.
Cea mai mare parte a celor 208 milioane de doze de vaccin administrate global până în prezent sunt de fabricaţie occidentală, deşi vaccinul rusesc Sputnik V pare pregătit pentru o utilizare mai extinsă după ce a fost considerat ca având o eficienţă de peste 90% într-un studiu recent publicat în The Lancet, o revistă medicală britanică.
La nivel global, au fost raportate peste 2,4 milioane de decese asociate coronavirusului şi circa 111 milioane de cazuri de infectare, potrivit unei statistici oficiale realizate de Universitatea Johns Hopkins, notează Agerpres.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
