Sindromul cronic „post-COVID”: de ce sunt importante serviciile medicale pentru pacienții cre au trecut prin boală

În decursul celor aproape doi ani care s-au scurs de la apariția acestei crize medicale s-au acumulat numeroase date clinice privind efectele pe termen mediu ale COVID 19 asupra organismului uman, fapt ce a condus la conturarea unui nou sindrom denumit “Sindromul cronic post-COVID”, afecțiune care cuprinde totalitatea manifestărilor clinice, radiologice și de laborator care persistă sau se dezvoltă după negativarea prezenței SARS-CoV-2 în organism, arată specialiștii de la Sputalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC).

General maior medic Conferenţiar universitar dr. Florentina Ionita-Radu, Comandantul SUUMC a explicat recuperarea după COVID-19 poate fi mai anevoioasă decât s-ar putea crede.

„Aș vrea să mă adresez acum celor care au fost externați din spital, cei pentru care simptomele acute s-au ameliorat și au, deja, două teste negative pentru SARS-CoV-2. Poate considerați ca ați atins și depășit toate aceste etape importante în lupta cu boala cea nouă, dar aș vrea să vă avertizez că, de fapt, călătoria recuperării de-abia acum începe. Simptome debilitate, cum ar fi oboseala marcantă, dureri musculare persistente, cefaleea sau senzația de lipsă de aer pot persista săptămâni în șir. Pacienții cu simptome persistente, după 4 săptămâni de boală, suferă de ceea ce specialiștii au denumit COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID”, aceasta fiind analizată în raport cu durata recuperarii. 

Atât pacienții, cât și medicii care îi îngrijesc continuă să caute răspunsuri cu privire la potențiala evoluție a stării de sănătate, până la momentul în care boala COVID-19 se va vindeca, în cele din urmă, complet”, a explicat ea pe pagina de web a unităii medicale.

În continuare, ea a răspuns unor întrebări frecvente în legătură cu ceea ce numim acum „long COVID” sau COVID de lungă durată. 

Ce este COVID de lunga durată?

National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners și Scottish Intercollegiate Guidelines Network definesc diversele forme de COVID în funcție de durata simptomelor astfel:

Infecție acută COVID-19 –  semne și simptome de COVID-19 cu durată de până la 4 săptămâni,COVID-19 simptomatic în curs de manifestare – semne și simptome de COVID-19 cu durată între 4-12 săptămâni, Sindromul post-COVID-19 –  semne și simptome care se dezvoltă în timpul sau după COVID-19, continuă mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ. De obicei, se manifestă ca un grup de mai multe simptome, adesea care se suprapun, care pot fluctua și se pot schimba în timp și pot afecta orice sistem din corp. Sindromul post-COVID-19 poate fi luat în considerare și înainte de 12 săptămâni, în timp ce se evaluează și posibilitatea unei boli alternative.

Ce pacienți sunt mai predispuși să sufere de COVID de lungă durată?
Pe baza informațiilor din prezent, nu se poate prezice cu acuratețe cine va deveni un pacient COVID de lungă durată. Se pare că urmatorii factori de risc ar avea o semnificație pentru COVID de lungă durată:

Vârsta – în particular > 50 de ani,Sexul – femeile (în special în grupul de pacienți tineri),Obezitatea,Astmul,Pacienți cu 2-3 boli cronice,Cei care au avut mai mult de 5 simptome în prima săptămână de COVID-19 (ca de exemplu, tuse, astenie, cefalee, diaree, pierderea mirosului).

Câți pacienti vor suferi de COVID de lungă durată?
Medicii pot doar estima. Procentele diferă în funcție de țara, de metoda de evaluare sau de alte caracteristici ale populației studiate:

5% pe baza unor date preliminare ale unei statistici din SUA,Aplicația Covid Symptom Tracker utilizată de aproximativ patru milioane de oameni din Marea Britanie a evidențiat că 12% încă prezentau simptome după 30 de zile. Cele mai recente date, nepublicate, sugerează ca una din 50 de persoane (2%) înca are simptome după 90 de zile.

Trebuie să fi avut o formă severă de COVID-19 pentru a suferi de COVID de lungă durată?
Se pare ca nu. Chiar și la pacienții cu simptome ușoare, inițial, pot aparea, ulterior, probleme severe de sănătate sau simptome care să dureze mult timp până dispar.  

De ce apare COVID de lungă durată? 

Există mai multe ipoteze, dar nu există răspunsuri definitive:

Coronavirusul SARS-CoV-2 poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv sau care nu revine la normal după ce trece boala și care provoacă daune în tot corpul. Este posibil ca acești pacienți să continue să aibă un grad minim de inflamație sau un flux sanguin scăzut la nivel cerebral sau o condiție autoimună în care organismul poate produce anticorpi care atacă diverse organe.Infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta funcționarea organelor. Este evident, în special, la nivelul plămânilor care se fibrozează – efectele respiratorii pe termen lung au fost evidențiate și în cazul infecțiilor SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) si MERS (Middle East Respiratory Syndrome), alte două tipuri de boală cauzată de coronavirus.

Ce simptome sunt mai frecvente la pacienții care suferă de COVID de lungă durată? 
Deși COVID-19 este o boală care afectează în primul rând plămânii, poate deteriora și alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate pe termen lung.

Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după 12 săptămâni sunt:

Oboseala generală sau după o activitate fizică – 93%,

Simptome respiratorii – 81%

dificultate în respirație, 62% tuse persistentă,

Simptome musculoscheletale – 72% dureri articulare și oboseală musculară,

Simptome neurologice – 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie), 52% amețeală,

Simptome cardiovasculare – 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural,

Simptome digestive – 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal, greață, durere abdominală,

Simptome generale – 38% febră persistentă/ intermitentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutantată, 54% pierderea persistenta a mirosului/ gustului,

Tulburări metabolice – 20% agravarea controlului diabetului, 

Afectare dermatologica: rash, căderea părului,

Simptome psihiatrice sau psihologice – 76% – afectarea somnului, modificari ale dispoziției (depresie, anxietate). Este important de reținut că, întotdeauna, trebuie analizat dacă modificările dispoziției sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi înca bine”, cu sentimentul că boala COVID-19 „nu va trece niciodată”.

„În contextul celor prezentate, în calitate atat de manager al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” – unitate medicală aflată, în tot acest timp, în avangarda luptei cu virusul SARS-CoV-2, cât mai ales de medic care își dorește o medicină integrată și individualizată, axată pe nevoile fiecarui pacient, am înțeles că rolul nostru nu se termină atunci când pacientul are doua teste RT PCR negative, ci abia atunci când acesta îți recapată, în integralitate, toate capacitățile fizice și psihice.

Faptul că unitatea noastră deține întreaga infrastructură materială și umană capabilă să asigure servicii medicale atât pentru pacienții COVID, cat și non-COVID, servicii medicale pentru pacienții acuti dar și pentru pacienții cronici, a permis inițierea demersurilor necesare pentru operaționalizarea Centrului de Evaluare post-COVID 19 din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”, Centru care oferă, începand cu data de 2 decembrie 2021, asistența medicală de specialitate persoanelor care prezintă simptome persistente sau boli asociate COVID-19.

Conceptul acestui Centru este acela de a face o evaluare medicala completă, într-un spatiu dedicat, cu personal medical dedicat, evaluare care consta în:

- anamneză,

- examene medicale multidisciplinare funcție de simptomatologia pacientului – medicină internă, pneumologie, cardiologie, neurologie, reumatologie, psihiatrie, etc.,

- probe biologice specifice,

- examinări imagistice recomandate- radiologie, computer tomografie sau RMN.

Astfel, la nivelul Centrului de evaluare post-COVID 19 SUUMC, exista specialiști care, într-o primă etapă, înainte de a pune diagnosticul de sindrom post-COVID-19, elimină o altă cauză pentru persistența simptomelor”, a mai explicat dr. Florentina Ionita-Radu.

Găsiți mai multe detalii pe pagina de web a SUUMC, în legătură cu Centrului de Evaluare post-COVID-19 de la SUUMC.