Prof dr Adrian Streinu-Cercel, a explicat că toate epidemiile și pandemiile, ikndiferent de ce microorganism sunt ele provocate, au de fapt un numitor comun: factorul care a „forțat” într-un fel declanșarea lor.
„Eu cred că trebuie să spunem populației, într-un mod cât se poate de clar, că acest coronavirus, este el nou, dar face parte dintr-o familie care este foarte în vârstă! Și mai mult decât atâta, cred că lumea trebuie să știe că aceste microorganisme, există pe Terra de cam cu 3 miliarde de ani înainte de apariția omului pe Pământ. Ce înseamnă asta? Că sunt foarte adaptate la mediu! În momentul în care omul nu are ce face și își bagă nasul unde nu-i fierbe oala, și există evident astfel de lucruri, se joacă cu natura. Și în momentul în care se joacă cu natura, permite saltul între specii. Așa au apărut întotdeauna epidemiile, respectiv pandemiile, prin salt între specii. Adică un microorganism cum e cel din familia coronavirusurilor, care era întâlnit la animale, n-ar avea treabă cu omul. Dar omul ducându-se la animale, îngrijindu-le, chiar animale de companie, pentru că este și această problemă, favorizează prin contact prelungit trecerea lui de la specia animală către om", a arătat managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală, la Antena 3.
Dar doar simpla trecerea de la animal la om nu garantează declanșarea epidemiei. Mai e nevoie de un element, a mai spus profesorul.
„Pentru că aceste virusuri trebuie să-și capete niște proprietăți de a trece pe urmă de la un om la altul. Adică transmiterea interumană. Și dacă ne uităm pe datele generate, inclusiv de OMS, pe care noi le urmărim foarte atent, exact aceste momente ne interesează. Când un anumit microorganism, indiferent cu se cheamă el, a reușit să-și capete proprietăți de a trece de la o persoană la alta. Aici intervin și mutațiile. El este un microorganism care parazitează celula în interiorul ei. Deci, se folosește de o poartă de intrare, că îl numim receptor ACE2, că îl numim cum vreți dumneavoastră, este o ușiță pe care un microorganism, recte virus, o folosește, intră în celulă, negociază cu celula, ca să folosească din partea celulei echipamente de replicare, de multiplicare. După ce stabilește această negociere, începe să se multiplice. Fiecare multiplicare a unui astfel de organism atrage după sine erori de copiere! O eroare de copiere nu-i folosește la nimic, iese din curculație (...) până când apare una care devine benefică. Iar acea mutare generică este arhivată în structura virusului respectiv și începe să devină autoreplicativă. Acestea sunt momente cheie în derularea unei epidemii, și respectiv inițial apariția de focare", a detaliat dr Adrian Streinu-Cercel.
