OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un lockdown de două săptămâni ar reduce decesele cu 29, până la 49% cauzate de infecția COVID-19. Aceasta este concluzia cercetătorilor britanici. Ei recunosc că nu au luat în calcul consecințele...
Un nou lockdown (carantină) de două săptămâni în timpul vacanțelor școlare, la jumătatea perioadei sau de Crăciun, ar putea reduce decesele cauzate de COVID-19 până în ianuarie în proporție de 29%, până la 49%, în funcție de rata infecțiilor din țară, spun experți.
Într-o lucrare cu privire la ce fel de restricții ar trebui impuse Regatului Unit pentru a reduce numărul crescând de infectări, spitalizări și decese, oamenii de știință au conturat ce s-ar întâmpla dacă guvernele ar ordona un lockdown de două săptămâni. Ei nu au luat în calcul consecințele economice.
Autorii lucrării spun că lockdown-ul nu este o măsură pe termen lung, dar ar câștiga timp. Ei au făcut mai multe scenarii. În cel mai rău dintre acestea, cu ratele de infecție în creștere bruscă, un lockdown ar putea preveni 107.000 de decese, până în ianuarie. Totuși, oamenii de știință consideră că un astfel de scenariu nu ar fi posibil, pentru că scenariile cele mai nefavorabile nu ar fi permise niciodată să continue fără intervenție
În lucrarea lor, examinează impactul unei perioade scurte de două săptămâni de control intens (lockdown).
Utilizând o analiză simplă, au spus ei și analizând impactul unui lockdown de la jumătatea lunii octombrie asupra deceselor pe termen mediu, între 1 octombrie și 1 ianuarie, scurtul blocaj ar „reduce decesele cu aproximativ 29%” atunci când ratele de infecție sunt scăzute.
„În schimb, atunci când creșterea deceselor este ridicată, reducerea este de aproximativ 49%”, spun ei.
În lucrare, citată în theguardian.com ei spun că, în mod surprinzător, cele mai dure măsuri luate determină cea mai mare rată imediată de scădere a infecțiilor și, ca rezultat, cele mai mari beneficii pentru sănătatea publică.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!