Virozele de sezon ar putea ajuta la combaterea COVID-19: cum este posibil
Virozele de sezon ar putea să fie un „aliat” împotriva noului coronavirus. Deși pare paradoxal, cercetătorii au o explicație.
Rhinovirusul, cea mai frecventă cauză a răcelii obișnuite (viroze), poate preveni virusul gripei de infectarea căilor respiratorii prin pornirea rapidă a apărării antivirale a organismului, relatează cercetătorii din Yale în revista The Lancet Microbe.
Descoperirile ajută la rezolvarea unui mister în jurul pandemiei de gripă porcină H1N1 din 2009: o creștere așteptată a cazurilor de gripă porcină nu s-a concretizat niciodată în Europa în toamnă, o perioadă în care răceala obișnuită se răspândește.
O echipă din Yale condusă de Dr. Ellen Foxman a studiat trei ani de date clinice de la peste 13.000 de pacienți văzuți la spitalul Yale New Haven cu simptome de infecție respiratorie. Cercetătorii au descoperit că, chiar și în lunile în care ambii viruși erau activi, dacă virusul răcelii comune era prezent, virusul gripei nu era.
„Când am analizat datele, a devenit clar că foarte puțini oameni aveau ambii viruși în același timp”, a spus Foxman, profesor asistent de medicină de laborator și imunobiologie și autor principal al studiului.
Foxman a subliniat că oamenii de știință nu știu dacă răspândirea sezonieră anuală a virusului răcelii obișnuite va avea un impact similar asupra ratelor de infecție a celor expuși la coronavirusul care cauzează COVID-19. „Este imposibil să se prezică modul în care vor interacționa doi viruși fără a face cercetarea”, a spus ea.
Pentru a testa modul în care interacționează rinovirusul și virusul gripal, laboratorul Foxman a creat țesutul căilor respiratorii umane din celule stem care dau naștere celulelor epiteliale, care acoperă căile respiratorii ale plămânului și sunt ținta principală a virusurilor respiratorii. Au descoperit că după ce țesutul a fost expus rinovirusului, virusul gripal nu a putut să infecteze țesutul.
„Apărările antivirale erau deja activate înainte de sosirea virusului gripal”, a spus ea.
Prezența rinovirusului a declanșat producerea agentului antiviral interferon, care face parte din răspunsul timpuriu al sistemului imunitar la invazia agenților patogeni, a spus Foxman.
„Efectul a durat cel puțin cinci zile”, a spus ea.
Foxman a declarat că laboratorul ei a început să studieze dacă introducerea virusului răcelii înainte de infectarea cu virusul COVID-19 oferă un tip similar de protecție.
Studiul poate fi găsit aici
-
Ce înseamnă, de fapt, "A se consuma de preferință înainte de"04.11.2025, 19:23
-
Apneea de somn devastează creierul04.11.2025, 18:21
-
-
-
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Terapiile miraculoase pentru long-COVID, un pericol costisitor pentru pacienți. Medic: Sunt expuși riscului de a fi păcăliți
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
