Rolul microbiomului pielii în procesul de îmbătrânire. Diversitatea microbiană și impactul său asupra ridurilor și hidratării pielii

Vezi și: Senzația de frig, gușa și alte semne ale deficienței de iod. Importanța iodului pentru sănătatea tiroidei

Pielea umană, cel mai expus organ, conține un microbiom divers care influențează semnificativ îmbătrânirea. Compoziția microbiană a pielii poate prezice vârsta cronologică mai bine decât microbiomul oral sau intestinal la adulți.

Microbiomul conține majoritatea genelor organismului, ceea ce face înțelegerea acestei legături esențială pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare pentru textura și aspectul pielii.

Metodologia cercetării

Cercetătorii au dezvoltat o metodă pentru a identifica profiluri microbiene asociate cu îmbătrânirea pielii. Aceștia au utilizat o metodologie în trei etape pentru a explora relația dintre microbiota pielii și semnele îmbătrânirii.

Ei au folosit date din 13 studii, depuse în Qiita, și au selectat metadate pentru armonizarea acestora. Apoi, datele au fost procesate și analizate folosind un flux de lucru bioinformatic standardizat.

Participanții la studiu și condițiile de testare

Studiul a inclus femei nefumătoare, cu vârste între 18 și 70 de ani, care nu utilizau antifungice sau antibiotice sistemice. Participantele nu sufereau de probleme cutanate acute și nu foloseau tratamente exfoliante sau de albire.

Probele de microbiotă au fost colectate într-o cameră cu climă controlată, la o umiditate de 60% și o temperatură de 21 de grade Celsius. Trei parametri au fost utilizați pentru a estima calitatea pielii: ridurile piciorului de corb (GCFW), pierderea transepidermică de apă (TEWL) și hidratarea.

Citește și: Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie

Foto: Freepik @prostock-studio

Analiza ADN-ului și instrumentul BIRDMAn

ADN-ul a fost extras din tampoane și analizat prin secvențierea ARNr 16S și PCR. Cercetătorii au folosit instrumentul BIRDMAn pentru a identifica speciile legate de vârstă și simptomele îmbătrânirii, prin analiza abundenței diferențiale.

Rezultatele studiului

Rezultatele au arătat că diversitatea microbiană era asociată negativ cu TEWL, dar pozitiv cu vârsta, iar asocierile au variat în funcție de substudii.

Diversitatea microbiană a prezentat asocieri pozitive cu ridurile piciorului de corb, un indicator al îmbătrânirii pielii, dar asocieri negative cu TEWL. Vârsta gazdei a fost puternic legată de riduri (GCFW), dar nu și de TEWL sau citirile corneometrului.

Taxonii microbieni și influența asupra pielii

Variabila de studiu a avut cea mai mare influență asupra variației compoziției microbiomului, urmată de vârstă, GCFW și TEWL. Probele de piele cu mai puține riduri au fost asociate cu taxoni microbieni comensali, precum Kocuria, Staphylococcus, Lysobacter și Peptostreptococcus.

Bacteriile de mediu, precum Kaistella și Brevibacterium, au fost legate de tulburări inflamatorii, precum xeroza senilă și psoriazisul.

Analiza BIRDMAn a redus lista de taxoni microbieni asociați cu măsurătorile TEWL și hidratarea pielii. Microbii legați de niveluri ridicate de hidratare au inclus Roseomonas, Janibacter, Lactobacillus și Sphingomonas.

Studiul a arătat că Cutibacterium nu a avut o asociere semnificativă cu vârsta, având doar o tendință negativă față de ridurile de la piciorul corbului.

Cercetările viitoare vor trebui să folosească metode omice diferite pentru a înțelege mai bine rolul bacteriilor în îmbătrânirea straturilor profunde ale pielii.

Identificarea genelor legate de îmbătrânire

Un alt aspect important este identificarea genelor legate de îmbătrânirea pielii. Studiul a folosit genomi de referință din baza de date a Centrului Național pentru Informații Biotehnologice și a identificat căile bacteriene implicate în producția de ceramide, acizi grași și pigmentare.

Enzimele bacteriene responsabile de glicarea proteinelor au fost asociate cu îmbătrânirea pielii. Glicarea apare când zaharurile se leagă de proteine, precum colagenul și elastina, ducând la pierderea elasticității pielii.

Limitele studiului și perspective viitoare

Dr. Dina F. Bierman, dermatolog, a apreciat studiul pentru modul în care diferențiază populația în funcție de îmbătrânirea pielii, subliniind însă dimensiunea redusă și lipsa de diversitate a eșantionului. Totuși, aceste rezultate oferă o bază pentru cercetări ulterioare privind microbiomul și îmbătrânirea pielii.