Obezitate, tratament-minune găsit accidental

Obezitate, tratament-minune: Spre marea supriză a cercetătorilor de la Centrul Medical al Universității Georgetown, o proteină pe care o investigau pentru posibilele sale roluri în cancer s-a dovedit a fi cheia prin care poate fi controlat metabolismul.

Oamenii de știință au constatat că exprimarea forțată a acestei proteine într-o tulpină, în laborator, la șoarecii obezi, a dus la o reducere remarcabilă a grăsimii, în ciuda unei predispoziții genetice de a mânca tot timpul pe care o au aceste animale.

Rezultate incredibile în 18 zile

Studiul, publicat jurnalul de specialitate Scientific Reports, sugerează că proteina FGF BP3 (BP3 pe scurt) ar putea fi baza unei noi terapii pentru a inversa tulburările asociate cu sindromul metabolic, cum ar fi diabetul de tip 2 și boala ficatului gras.

Deoarece BP3 este o proteină naturală și nu un medicament obținut artificial, studiile clinice ale BP3 uman recombinant ar putea începe rapid, după o rundă finală de studii preclinice, spun cercetătorii.

„Am constatat că opt administrări de BP3 timp de 18 zile au fost suficiente pentru a reduce grăsimea la șoarecii obezi cu peste o treime", spune cercetătorul principal al studiului, dr. Anton Wellstein, doctor în medicină și profesor de oncologie și farmacologie la Georgetown Lombardi Comprehensive Cancer Center.

Tratamentele în cauză au redus, de asemenea, o serie de tulburări legate de obezitate la șoareci, cum ar fi hiperglicemia - excesul de zahăr din sânge, care este adesea legat de diabetul zaharat - și a eliminat grăsimea în ficatul lor cândva gras. Examinarea clinică și microscopică a șoarecilor nu a arătat efecte secundare, spun cercetătorii.

O soluție pentru sute de milioane de oameni

Obezitatea, care afectează mai mult de 650 de milioane de oameni din întreaga lume, este principalul motor al sindroamelor metabolice, care includ tulburări precum rezistența la insulină, intoleranța la glucoză, hipertensiunea arterială și creșterea lipidelor în sânge.

BP3 aparține familiei proteinelor de legare a factorului de creștere a fibroblastelor (FGF). Acești factori se găsesc în organisme variind de la viermi până la oameni și sunt implicați într-o gamă largă de procese biologice, cum ar fi reglarea creșterii celulare, vindecarea rănilor și răspunsul la leziuni. Unii factori se comportă ca și hormoni.

BP1, 2 și 3 sunt proteine „însoțitori" care se blochează pe proteinele FGF și le intensifică activitățile în organism. Wellstein a cercetat mult timp gena BP1 deoarece producția sa este crescută într-o serie de tipuri de cancer, sugerând că dezvoltarea unor cancere este legată de excesul de FGF. Abia recent, Wellstein și colegii săi și-au îndreptat atenția spre BP3, pentru a-i înțelege rolul, se arată într-un material dat publicității de Universitatea Georgetown. 

Accelerează metabolismul și împiedică stocarea de grăsime

Cercetătorii au descoperit că acest „însoțitor" se leagă de trei proteine FGF (19, 21 și 23) care sunt implicate în controlul metabolismului. Semnalele FGF19 și FGF21 reglează depozitarea și utilizarea carbohidraților (zaharurilor) și a lipidelor (grăsimilor). FGF23 controlează metabolizarea fosfatului.

„Am constatat că BP3 are o contribuție incredibilă în controlul metabolismului", Wellstein spune. „Când aveți niveluri mari de „însoțitor" BP3, efectul FGF19 și FGF21 este crescut datorită creșterii semnalizării lor, ceea ce face ca BP3 să devină un motor puternic al metabolismului carbohidraților și lipidelor. Este ca și cum ar fi mult mai multe taxiuri disponibile în New York City pentru a lua toți oamenii care au nevoie de o plimbare"

„Cu metabolismul accelerat, zahărul din sânge și grăsimile prelucrate în ficat sunt folosite pentru energie și nu sunt stocate", spune Wellstein. „De asemenea, depozitele de grăsimi sunt folosite și ele. De exemplu, funcția FGF21 este de a controla descompunerea grăsimilor, fie că sunt depozitate, fie că sunt consumate".

Deși rezultatele studiului sunt incitante, este necesară o cercetare suplimentară înainte ca proteina BP3 să poată fi investigată ca o terapie umană pentru sindromul metabolic, spune el.

Studiul, integral, poate fi consultat AICI.