Calculii biliari, deși adesea inofensivi, pot provoca probleme grave atunci când blochează fluxul biliar, dar pot fi gestionați prin intervenții chirurgicale, tratamente alternative și modificări ale stilului de...
Calculii biliari sunt depuneri dure, solide, în vezica biliară, un organ situat în partea superioară dreaptă a abdomenului, sub ficat. Acestea se formează atunci când bila cu exces de colesterol sau bilirubină este stocată în ficat și evacuată în intestinul subțire. Unele calculi biliari sunt „silențioși” și nu necesită tratament.
Atunci când calculii biliari blochează fluxul biliar, aceștia pot provoca un atac de vezică biliară, cauzând dureri abdominale severe, greață, vărsături și transpirație. Chirurgia este cel mai eficient tratament, dar tratamentele alternative, cum ar fi medicamentele și terapiile, pot, de asemenea, să amelioreze simptomele.
Colecistectomia este o procedură chirurgicală care îndepărtează vezica biliară, care nu este esențială pentru supraviețuire. Se efectuează prin două metode: colecistectomie laparoscopică sau colecistectomie deschisă.
Colecistectomia laparoscopică este cea mai frecventă procedură și minim invazivă, pacienții fiind sub anestezie generală.
Chirurgul face incizii mici în abdomen și introduce un laparoscop pentru a vizualiza vezica biliară. Instrumentele chirurgicale sunt apoi introduse prin inciziile rămase pentru a îndepărta cu atenție vezica biliară. Majoritatea persoanelor se pot întoarce la activitățile normale în decurs de o săptămână.
Cu toate acestea, colecistectomia laparoscopică are o rată ridicată de succes și o recuperare rapidă pentru majoritatea persoanelor.
Complicațiile pot include scurgeri de bilă, infecții sau leziuni ale organelor și țesuturilor din jur. Unele persoane pot dezvolta sindromul post-colecistectomie (PCS), care include simptome digestive precum diareea și indigestia.
Colecistectomia deschisă este o abordare mai tradițională, recomandată în caz de infecție sau inflamație severă sau cicatrici rezultate în urma unei intervenții chirurgicale abdominale anterioare.
Chirurgul face o incizie mare în partea dreaptă a abdomenului, de obicei sub cutia toracică, pentru a accesa și elimina vezica biliară. Este posibil ca pacienții să fie nevoiți să rămână în spital timp de 3-5 zile după operație, dar ar trebui să-și poată relua activitățile normale în termen de o lună. Colecistectomia deschisă prezintă riscuri potențiale, inclusiv infecții, sângerări și leziuni ale organelor învecinate.
Foto: Freepik @asierromero
Tratamentele nechirurgicale pentru calculi biliari sunt disponibile pentru persoanele cu anumite tipuri de calculi biliari sau cu afecțiuni medicale grave care fac intervenția chirurgicală prea riscantă.
Cholangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) este o procedură care diagnostichează și tratează afecțiunile care afectează căile biliare, pancreasul și vezica biliară. Este recomandată atunci când calculii biliari se blochează în canalul biliar comun, blocând fluxul biliar de la vezica biliară la intestinul subțire.
Procedura implică introducerea unui endoscop prin gură și gât, care trece prin stomac în duoden. Prin endoscop se injectează un colorant, care ajută imagistica cu raze X să detecteze rapid calculii biliari. Prin endoscop se trec instrumente mici pentru a îndepărta calculii biliari sau pentru a lărgi canalele biliare îngustate, asigurând un flux biliar adecvat.
Recuperarea pacienților cu vezică biliară poate dura 2-6 ore, cu simptome precum durere în gât, balonare sau greață. Recuperarea poate implica o dietă cu lichide timp de până la 24 de ore. ERCP este în general sigură, dar nu poate vindeca calculii biliari, deoarece aceștia nu pot fi îndepărtați din vezica biliară însăși.
Terapia de dizolvare orală implică administrarea de medicamente care dizolvă calculii biliari de colesterol, eficientă pentru calculii mici de colesterol. Aceasta necesită administrarea acestor medicamente timp de cel puțin 6-12 luni, deși poate dura până la doi ani pentru ca calculii biliari să se dizolve complet.
Aceștia revin adesea în termen de cinci ani și necesită tratament suplimentar. Efectele secundare includ probleme gastrointestinale, căderea părului, dureri de cap, amețeli, urinare frecventă sau dureroasă, dureri musculare și simptome asemănătoare răcelii și gripei.
Litotripsia extracorporeală cu unde de șoc (ESWL) este o procedură neinvazivă care utilizează unde sonore de înaltă energie pentru a sparge calculii biliari din căile biliare sau vezica biliară.
Procedura este sigură și eficientă pentru tratarea pietrelor mici din vezica biliară, dar are mai puțin succes atunci când tratează pietre multiple sau mari. Nu este un tratament obișnuit din cauza riscului ridicat de reapariție a calculilor biliari, astfel încât medicii pot recomanda ESWL numai în cazul unui calcul solitar sau dacă intervenția chirurgicală este prea riscantă.
Calculii biliari pot fi preveniți prin adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, cum ar fi creșterea aportului de fibre, încorporarea grăsimilor sănătoase, limitarea zaharurilor rafinate și a alimentelor procesate și evitarea grăsimilor nesănătoase.
Activitatea fizică regulată poate sprijini, de asemenea, sănătatea digestivă și a vezicii biliare, studiile arătând că o oră de exerciții fizice zilnice pentru cei care au un loc de muncă sedentar și 30 de minute pentru cei care fac muncă manuală grea pot reduce riscul de calculi biliari cu 70%.
Gestionarea greutății este crucială pentru prevenirea calculilor biliari, în special la femeile repartizate feminin la naștere. Greutatea corporală suplimentară poate crește nivelul colesterolului din bilă și poate duce la formarea calculilor biliari.
Persoanele cu exces de grăsime abdominală sunt mai susceptibile de a dezvolta calculi biliari în comparație cu cele care stochează grăsime în jurul șoldurilor și coapselor. Pentru a pierde în greutate în condiții de siguranță, se recomandă abordarea treptată și constantă, pierzând între 5% și 10% din greutatea inițială în decurs de șase luni, inclusiv modificări ale regimului alimentar și activitate fizică regulată.
În general, calculii biliari nu pun viața în pericol, iar majoritatea persoanelor cu calculi biliari au o speranță de viață medie. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu calculi biliari nu dezvoltă niciodată simptome, dar cei care sunt supuși unei intervenții chirurgicale de îndepărtare a vezicii biliare pot prezenta probleme ușoare, cum ar fi balonarea sau diareea după consumul de alimente grase. În general, speranța lor de viață și calitatea vieții sunt similare cu cele ale persoanelor fără calculi biliari.
Traiul cu calculi biliari poate fi gestionat cu ajutorul strategiilor corecte și al ajustărilor stilului de viață. Menținerea unei diete sănătoase bogate în fibre și sărace în alimente procesate poate reduce simptomele și preveni atacurile de calculi biliari.
Menținerea unei activități fizice și gestionarea unei greutăți sănătoase pot preveni, de asemenea, formarea calculilor biliari sau atacurile vezicii biliare. În cazul în care calculii biliari nu reprezintă un motiv de îngrijorare, colaborați cu medicul dumneavoastră pentru a elabora un plan de tratament. Discutați planurile de pierdere în greutate cu un doctor sau cu un dietetician. Intervenția timpurie este esențială pentru limitarea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.
