Conexiunea intestinului cu creierul este un exemplu foarte important pentre a demonstra felul în care sistmele diferite ale corpului sunt interconectate între ele și nu pot fi înțelese complet, în mod izolat.
Creierul transmite semnale sistemului digestiv sau gastro-intestinal (GI), prin sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasympatic, potrivit health.harvard.edu.
Echilibrul semnalelor de la aceste două intrări poate afecta viteza cu care alimentele se deplasează prin sistemul digestiv, absorbția nutrienților, secreția sucurilor digestive și nivelul inflamației în sistemul digestiv.
Sistemul digestiv are, de asemenea, propriul sistem nervos, sistemul nervos enteric, format din aproximativ 100 de milioane de celule nervoase din și în jurul tractului gatro-intestinal. Sistemul nervos enteric primește semnale de la sistemele nervoase simpatic și parasympatic, dar poate funcționa și independent de ele.
Sistemul nervos enteric este, de asemenea, interconectat intim cu milioane de celule imune. Aceste celule studiază sistemul digestiv și transmit informații - precum dacă stomacul este inflamat sau dacă există o infecție în tractul gastrointestinal sau fluxul sanguin insuficient - înapoi în creier. Astfel, sistemul creierului și sistemul gatro-intestinal comunică unul cu altul în ambele direcții.
Efectele stresului și emoțiilor negative asupra intestinului
Din cauza acestei puternice conexiuni cerebrale, stresul și o varietate de emoții negative, cum ar fi anxietatea, tristețea, depresia, teama și furia, pot afecta sistemul gastro-intestinal. Aceste declanșatoare pot accelera sau încetini mișcările tractului și conținutul lui; face sistemul digestiv prea sensibil și duce la balonare și la alte semne de durere; facilitează bacteriile să traverseze mucoasa intestinală și să activeze sistemul imunitar; crește inflamația din intestin; modifică microbiota intestinală (tipurile de bacterii care se găsesc în intestin).
Acesta este felul în care stresul și emoțiile puternice pot declanșa sau agrava o varietate de afecțiuni gastro-intstinale precum boala inflamatorie intestinală (boala Crohn și colita ulcerativă), sindromul intestinului iritabil (IBS), boala de reflux gastroesofagian (GERD) și alergiile sau sensibilitățile alimentare.
Conexiunea, în ambele sensuri
Modificările negative din sistemul gastro-intestinal pot, apoi, să revină asupra creierului, creând un ciclu vicios.
De exemplu, cercetările noi demonstrează că inflamația intestinală crescută și modificările în microbiomele intestinale pot avea efecte profunde în organism și pot contribui la oboseală, boli cardiovasculare și depresie.
Având în vedere această conexiune puternică între minte și corp / creier, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că instrumentele mintale și ale corpului, cum ar fi meditația, mindfulness, exercițiile de respirație, yoga și hipnoterapia directă, s-a demonstrat că ajuta la ameliorarea simptomelor gastro-intestinale.
Acestea diminuează răspunsul la stres al organismului, prin atenuarea sistemului nervos simpatic, sporind răspunsul parasimpatic și scăzând inflamația.
