Cercetătorii au explorat interacțiunile dintre oameni și microbiotele asociate lor, descoperind conexiuni surprinzătoare între acestea și comportamentul social.
În decursul ultimului deceniu, cercetătorii au explorat interacțiunile dintre oameni și microbiotele asociate lor, descoperind conexiuni surprinzătoare între acestea și comportamentul social.
Tehnologiile moderne au extins această perspectivă, dezvăluind corelații semnificative între compoziția microbiomului și interacțiunile sociale la niveluri de detaliu fără precedent. De exemplu, oamenii care împart aceeași locuință au microbiote mai asemănătoare decât indivizii din populații mai largi.
Aceste constatări ridică întrebări fascinante cu privire la mecanismele din spatele acestor asocieri. Transferul de microbiom între gazdele care interacționează social este adesea considerat un element crucial în echilibrul costurilor și beneficiilor vieții în grup. Cu toate acestea, înțelegerea exactă a funcțiilor microbiomului rămâne limitată. Tehnicile moderne de secvențiere a ADN-ului permit identificarea genelor și secvențelor microbiene implicate în transmiterea socială, inclusiv microorganisme cauzatoare de boli și gene de rezistență la antimicrobiene.
Surprinzător, nu doar comportamentul social influențează microbiomul gazdelor, ci și microbiomul are capacitatea de a modela comportamentul social al acestora.
Un aspect interesant descoperit în cercetare este că microbii pot influența comportamentul gazdei prin manipularea directă a sistemului nervos al acesteia. Chiar dacă manipularea comportamentului de către paraziți era cunoscută, se pare că și bacteriile simbiote au de câștigat prin această manipulare. De exemplu, bacteriile pot elibera compuși volatili care atrag anumite specii, contribuind astfel la transmiterea lor între gazde.
Deși cercetările recente au adus lumină asupra complexelor interacțiuni dintre comportamentul social și microbiom, există încă provocări semnificative. Măsurarea stabilității și a consecințelor funcționale ale variației compoziției bacteriene rămâne dificilă, iar efectele precise ale transmiterii sociale a microbilor asupra sănătății și fitnessului gazdelor sunt încă opace în multe cazuri.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
Un simplu test poate preveni unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. "E mai puțină durere, mai puțin stres, mai puțină implicare emoțională".
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Cancerul colorectal lovește tot mai mulți tineri sub 50 de ani, iar simptomele timpurii pot fi fatale dacă sunt ignorate.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
Aceste chisturi se pot transforma în cancer. Sunt o amenințare reală.
Această dietă alimentează cancerul. Afectează grav sănătatea intestinului. În plus, în combinație cu o bacterie are efecte catastrofale.
Mircea Diaconu și Steve Jobs au fost diagnosticați cu aceeași boală: cancerul de pancreas. Este una dintre cele mai agresive forme de cancer.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Ce ascunde, de fapt, textura scaunului despre starea ta de sănătate.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
