Există tot mai multe cazuri de ciroză și hepatită în România. Ce spune medicul Dragoș Romanescu despre transplantul acestor cazuri.
Dr. Dragoș Romanescu este Doctor în Științe Medicale, medic primar chirurgie generala in Spitalul Clinic SANADOR, cu competențe în chirurgie hepato-bilio-pancreatică și chirurgie oncologică.
"În cazul cirozelor, înțeleg că e destul de frecventă această patologie în România, iar cauzele sunt legate strict de alcool, au influență vaccinurile care încep să se facă încă din maternitate precum vaccinul împotriva hepatitei B", a spus Val Vâlcu.
"Momentan există o creștere a pacienților cu ciroze cu virus hepatitic B, C și D. Ca și ciroza alcoolică. Bineînțeles că apariția vaccinurilor și mai nou a tratamentului anti-viral ne conferă speranțe că în viitor vom avea din ce în ce mai puține cazuri. Deocamdată, în România sunt destul de multe infecții cu virus hepatitic, destul de multe ciroze. Ciroza în stadii terminale poate ajunge la transplant, dar reprezintă și unul din factorii de apariție al cancerului hepatic", a declarat Dragoș Romanescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Întrebat dacă pacienții înțeleg după o astfel de intervenție să respecte regulile de viață sănătoasă, să evite alcoolul și fumatul, medicul a spus că: "înainte de orice tratament există o consiliere psihologică a pacientului, care trebuie să fie foarte exactă în ceea ce constă tratamentul, la ce riscuri se supune dacă nu-l urmează și la ce complicații se supune dacă urmează tratamentul respectiv.
În cazul cirozei alcoolice, ei trebuie să facă dovada abstinenței până la șase luni ca să ajungă la un transplant".
Boala pe care o poți lua de la câinele tău. Romanescu: Se formează în FICAT
"În Germania a fost un caz, acolo unde un cetățean care se tatua a contactat hepatita C, a fost eliminat virusul grație noilor terapii extrem de scumpe la vremea respectivă și apoi s-a reinfectat și er o întreagă dezbatere dacă statul să-i mai subvenționeze și noul tratament, pentru că deja primise unui, iar terapia antivirală costa destul. Și acum e scumpă, dar atunci era extrem de scumpă. Și și-au pus problema: dacă ai scăpat o dată, fă și tu un efort pe viitor. Cum sunt pacienții din România, pentru că nu mulți au șansa unei a doua vieți?", a mai spus Val Vâlcu.
"Există și posibilitatea unui transplant cu un ficat marginal, adică un ficat care are același tip de virus, dar nu este cirotic, dacă, să zicem, s-a ajuns din nou la ciroză. Deși există foarte mult până se ajunge în stadiul cirotic, în stadiu termial, pentru a putea fi transplantat un pacient. Chiar dacă există recăderea virusului, acesta se va trata pe noul ficat transplantat. Pacienții, deși au o viață cvasinormală, trebuie să știe că regimul lor de viață trebuie ușor limitat, controlat, fără excese", a spus medicul.
"Sunt proiecte la Institutul Clinic Fundeni și avem speranțe la rezultate bune. Există așa numitul transplant auxiliar, adică montarea provizorie a unui ficat nou și lăsarea celui vechi tumoral pe loc, în cazul metastazelor hepatice", a explicat Dragoș Romanescu.
"Nu mai crește cel nou care este prea mic și se intervine încă o dată și-l excizați pe cel bolnav. S-a practicat în România? Asta ar putea fi noua premieră la SANADOR", a completat Val Vâlcu.
"În România nu. Sigur, noi suntem deschiși la orice", a conchis medicul primar de chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR.
Vezi mai multe în video:
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
