Grăsimea viscerală: indicator al riscului de Alzheimer cu mulți ani înainte de simptomele evidente. De ce obezitatea influențează sănătatea creierului

Descoperirile recente sugerează că excesul de grăsime abdominală nu doar că afectează corpul, ci ar putea prevesti și probleme cognitive majore, precum Alzheimer.
Studii recente au dezvăluit o legătură alarmantă între grăsimea viscerală și stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Timp de decenii, cercetătorii s-au străduit să înțeleagă modul în care obezitatea afectează sănătatea creierului, în special în ceea ce privește boala Alzheimer, iar noile descoperiri sugerează că grăsimea abdominală poate juca un rol important în dezvoltarea timpurie a acestei boli neurodegenerative.
Implicațiile acestei cercetări sunt semnificative, indicând modalități prin care modificările stilului de viață ar putea contribui la reducerea riscului de Alzheimer chiar înainte de apariția oricăror simptome.
Pericolul ascuns al grăsimii viscerale
Grăsimea viscerală, tipul de grăsime care se acumulează în profunzimea abdomenului și înconjoară organe vitale precum ficatul și intestinele, a fost mult timp asociată cu diverse tulburări metabolice. Cu toate acestea, studii recente au scos la iveală o legătură îngrijorătoare între această grăsime și dezvoltarea bolii Alzheimer.
Spre deosebire de grăsimea subcutanată, care se află chiar sub piele, grăsimea viscerală este activă din punct de vedere hormonal și este mai susceptibilă de a provoca inflamații sistemice și rezistență la insulină.
Această formă de grăsime este, de asemenea, cunoscută ca fiind dăunătoare din punct de vedere metabolic, contribuind la afecțiuni precum diabetul de tip 2, care au fost legate de un risc crescut de declin cognitiv.
Grăsimea viscerală perturbă capacitatea organismului de a procesa insulina, un hormon esențial pentru reglarea nivelului de zahăr din sânge. Nivelurile ridicate ale acestei grăsimi creează, de asemenea, un mediu inflamator în organism care poate afecta negativ funcția creierului.
Cercetătorii au descoperit că această inflamație, asociată cu o rezistență crescută la insulină, joacă un rol semnificativ în acumularea plăcilor amiloide și a încurcăturilor tau în creier - două semne distinctive ale bolii Alzheimer.
Modificările timpurii ale creierului sunt legate de grăsimea de pe burtă
Cercetările au arătat că modificările semnificative ale structurii și funcțiilor creierului pot avea loc cu zeci de ani înainte de apariția oricăror simptome cognitive. Centrul de memorie al creierului, în special hipocampul, începe să se micșoreze pe măsură ce proteinele amiloid și tau se acumulează.
Aceste proteine formează plăci și încurcături care perturbă comunicarea dintre celulele creierului, ducând în timp la pierderea memoriei și la declinul cognitiv. Studiile au arătat că persoanele cu un nivel mai ridicat de grăsime viscerală au suferit o atrofie cerebrală mai mare, în special în hipocampus, cu mult înainte de a prezenta orice afectare cognitivă vizibilă.
Cercetările Dr. Cyrus Raji și ale echipei sale indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani pot prezenta semne ale acestor modificări ale creierului. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, având în vedere că boala Alzheimer se manifestă de obicei la persoanele de 60 sau 70 de ani.
Constatările sugerează că intervențiile timpurii, în special cele care vizează grăsimea viscerală, ar putea întârzia sau chiar preveni apariția simptomelor bolii Alzheimer.
Foto: Freepik
Rolul rezistenței la insulină și al dezechilibrelor lipidice
În plus față de efectele fizice ale grăsimii viscerale, problemele metabolice pe care le provoacă contribuie, de asemenea, la patologia bolii Alzheimer. Studiul a constatat că nivelurile ridicate de rezistență la insulină și scăderea HDL (colesterolul bun) au fost asociate cu creșterea acumulării de amiloid în creier.
Rezistența la insulină poate agrava inflamația, în timp ce nivelurile scăzute de HDL pot împiedica creierul să elimine în mod eficient proteinele nocive precum amiloidul și tau.
Acești factori metabolici evidențiază necesitatea unei abordări cuprinzătoare a gestionării riscului de Alzheimer, care nu ar trebui să se concentreze doar pe pierderea în greutate, ci să abordeze și problemele de bază ale rezistenței la insulină și ale dezechilibrelor lipidice.
Prin îmbunătățirea sănătății metabolice, persoanele își pot reduce probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer sau, cel puțin, pot întârzia apariția acesteia.
Impactul grăsimii viscerale asupra fluxului sanguin
Grăsimea viscerală nu este legată doar de acumularea de proteine dăunătoare în creier, ci și de scăderea fluxului sanguin cerebral. Cu cât o persoană are mai multă grăsime viscerală, cu atât scade fluxul sanguin în zonele critice ale creierului.
Acest flux sanguin redus poate accelera atrofia cerebrală și poate contribui în continuare la declinul cognitiv. Este important de remarcat faptul că această reducere a fluxului sanguin are loc cu mult înainte de manifestarea oricăror simptome cognitive evidente, ceea ce sugerează că combaterea grăsimii viscerale poate contribui la protejarea sănătății creierului cu mult înainte de apariția completă a bolii Alzheimer.
Cum să combateți grăsimea viscerală
Vestea bună este că grăsimea viscerală poate fi redusă prin modificări ale stilului de viață, ceea ce ar putea contribui la atenuarea efectelor sale negative asupra sănătății creierului.
Una dintre cele mai eficiente modalități de a combate grăsimea viscerală este prin exerciții fizice regulate. S-a demonstrat că exercițiile aerobice, cum ar fi mersul rapid, ajută la reducerea grăsimii abdominale și la îmbunătățirea funcției metabolice.
Pentru cei care doresc să ardă grăsimile mai eficient, concentrarea pe atingerea unei „zone de ardere a grăsimilor” în timpul exercițiilor poate oferi beneficii suplimentare.
Acest lucru poate fi realizat prin menținerea unei intensități moderate a activității, cum ar fi mersul în pas vioi sau implicarea în antrenamente de rezistență.
Antrenamentul de forță este, de asemenea, crucial, deoarece construirea masei musculare poate contribui la creșterea metabolismului și la promovarea pierderii de grăsimi în timp.
Aportul adecvat de proteine este esențial pentru creșterea musculară, iar persoanele ar trebui să încerce să includă exerciții de forță în rutina lor de cel puțin două ori pe săptămână. În plus, urmărirea compoziției corporale prin intermediul cântarelor biometrice sau al scanărilor DEXA poate oferi o perspectivă asupra cantității de grăsime viscerală prezentă, oferind o măsură mai precisă decât greutatea corporală singură.
Citește și: Ce se întâmplă dacă bei ceai de hibiscus zilnic. 8 beneficii pentru sănătate neașteptate
Importanța intervenției timpurii
Constatările acestei cercetări subliniază importanța abordării grăsimii viscerale și a sănătății metabolice mai devreme în viață, în mod ideal la mijlocul vieții, pentru a reduce riscul de boală Alzheimer.
Prin concentrarea pe reducerea grăsimii abdominale, îmbunătățirea sensibilității la insulină și creșterea activității fizice, persoanele pot lua măsuri proactive pentru a-și proteja sănătatea creierului.
Având în vedere creșterea ratelor de obezitate la nivel mondial, în special în Statele Unite, aceste modificări ale stilului de viață ar putea avea un impact substanțial asupra reducerii poverii globale a bolii Alzheimer.
Pe măsură ce se efectuează mai multe cercetări privind legătura dintre obezitate și boala Alzheimer, devine din ce în ce mai clar că combaterea grăsimii viscerale poate fi una dintre cele mai eficiente strategii de reducere a riscului de demență.
Cu o intervenție timpurie, există speranța că boala Alzheimer ar putea fi întârziată sau chiar prevenită, oferind o calitate mai bună a vieții pentru milioane de oameni din întreaga lume.
-
-
Efectele surprinzătoare ale contraceptivelor hormonale asupra creierului31.08.2025, 20:33
-
-
5 alimente care te balonează cel mai tare31.08.2025, 16:37
-
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.