Grăsimea viscerală: indicator al riscului de Alzheimer cu mulți ani înainte de simptomele evidente. De ce obezitatea influențează sănătatea creierului

Vezi și: Cum influențează cafeaua diversitatea bacteriană a intestinului. Legătura dintre sănătatea intestinală și consumul moderat de cafea

Studii recente au dezvăluit o legătură alarmantă între grăsimea viscerală și stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Timp de decenii, cercetătorii s-au străduit să înțeleagă modul în care obezitatea afectează sănătatea creierului, în special în ceea ce privește boala Alzheimer, iar noile descoperiri sugerează că grăsimea abdominală poate juca un rol important în dezvoltarea timpurie a acestei boli neurodegenerative.

Implicațiile acestei cercetări sunt semnificative, indicând modalități prin care modificările stilului de viață ar putea contribui la reducerea riscului de Alzheimer chiar înainte de apariția oricăror simptome.

Pericolul ascuns al grăsimii viscerale

Grăsimea viscerală, tipul de grăsime care se acumulează în profunzimea abdomenului și înconjoară organe vitale precum ficatul și intestinele, a fost mult timp asociată cu diverse tulburări metabolice. Cu toate acestea, studii recente au scos la iveală o legătură îngrijorătoare între această grăsime și dezvoltarea bolii Alzheimer.

Spre deosebire de grăsimea subcutanată, care se află chiar sub piele, grăsimea viscerală este activă din punct de vedere hormonal și este mai susceptibilă de a provoca inflamații sistemice și rezistență la insulină.

Această formă de grăsime este, de asemenea, cunoscută ca fiind dăunătoare din punct de vedere metabolic, contribuind la afecțiuni precum diabetul de tip 2, care au fost legate de un risc crescut de declin cognitiv.

Grăsimea viscerală perturbă capacitatea organismului de a procesa insulina, un hormon esențial pentru reglarea nivelului de zahăr din sânge. Nivelurile ridicate ale acestei grăsimi creează, de asemenea, un mediu inflamator în organism care poate afecta negativ funcția creierului.

Cercetătorii au descoperit că această inflamație, asociată cu o rezistență crescută la insulină, joacă un rol semnificativ în acumularea plăcilor amiloide și a încurcăturilor tau în creier - două semne distinctive ale bolii Alzheimer.

Modificările timpurii ale creierului sunt legate de grăsimea de pe burtă

Cercetările au arătat că modificările semnificative ale structurii și funcțiilor creierului pot avea loc cu zeci de ani înainte de apariția oricăror simptome cognitive. Centrul de memorie al creierului, în special hipocampul, începe să se micșoreze pe măsură ce proteinele amiloid și tau se acumulează.

Aceste proteine formează plăci și încurcături care perturbă comunicarea dintre celulele creierului, ducând în timp la pierderea memoriei și la declinul cognitiv. Studiile au arătat că persoanele cu un nivel mai ridicat de grăsime viscerală au suferit o atrofie cerebrală mai mare, în special în hipocampus, cu mult înainte de a prezenta orice afectare cognitivă vizibilă.

Cercetările Dr. Cyrus Raji și ale echipei sale indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani pot prezenta semne ale acestor modificări ale creierului. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, având în vedere că boala Alzheimer se manifestă de obicei la persoanele de 60 sau 70 de ani.

Constatările sugerează că intervențiile timpurii, în special cele care vizează grăsimea viscerală, ar putea întârzia sau chiar preveni apariția simptomelor bolii Alzheimer.

Foto: Freepik

Rolul rezistenței la insulină și al dezechilibrelor lipidice

În plus față de efectele fizice ale grăsimii viscerale, problemele metabolice pe care le provoacă contribuie, de asemenea, la patologia bolii Alzheimer. Studiul a constatat că nivelurile ridicate de rezistență la insulină și scăderea HDL (colesterolul bun) au fost asociate cu creșterea acumulării de amiloid în creier.

Rezistența la insulină poate agrava inflamația, în timp ce nivelurile scăzute de HDL pot împiedica creierul să elimine în mod eficient proteinele nocive precum amiloidul și tau.

Acești factori metabolici evidențiază necesitatea unei abordări cuprinzătoare a gestionării riscului de Alzheimer, care nu ar trebui să se concentreze doar pe pierderea în greutate, ci să abordeze și problemele de bază ale rezistenței la insulină și ale dezechilibrelor lipidice.

Prin îmbunătățirea sănătății metabolice, persoanele își pot reduce probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer sau, cel puțin, pot întârzia apariția acesteia.

Impactul grăsimii viscerale asupra fluxului sanguin

Grăsimea viscerală nu este legată doar de acumularea de proteine dăunătoare în creier, ci și de scăderea fluxului sanguin cerebral. Cu cât o persoană are mai multă grăsime viscerală, cu atât scade fluxul sanguin în zonele critice ale creierului.

Acest flux sanguin redus poate accelera atrofia cerebrală și poate contribui în continuare la declinul cognitiv. Este important de remarcat faptul că această reducere a fluxului sanguin are loc cu mult înainte de manifestarea oricăror simptome cognitive evidente, ceea ce sugerează că combaterea grăsimii viscerale poate contribui la protejarea sănătății creierului cu mult înainte de apariția completă a bolii Alzheimer.

Cum să combateți grăsimea viscerală

Vestea bună este că grăsimea viscerală poate fi redusă prin modificări ale stilului de viață, ceea ce ar putea contribui la atenuarea efectelor sale negative asupra sănătății creierului.

Una dintre cele mai eficiente modalități de a combate grăsimea viscerală este prin exerciții fizice regulate. S-a demonstrat că exercițiile aerobice, cum ar fi mersul rapid, ajută la reducerea grăsimii abdominale și la îmbunătățirea funcției metabolice.

Pentru cei care doresc să ardă grăsimile mai eficient, concentrarea pe atingerea unei „zone de ardere a grăsimilor” în timpul exercițiilor poate oferi beneficii suplimentare.

Acest lucru poate fi realizat prin menținerea unei intensități moderate a activității, cum ar fi mersul în pas vioi sau implicarea în antrenamente de rezistență.

Antrenamentul de forță este, de asemenea, crucial, deoarece construirea masei musculare poate contribui la creșterea metabolismului și la promovarea pierderii de grăsimi în timp.

Aportul adecvat de proteine este esențial pentru creșterea musculară, iar persoanele ar trebui să încerce să includă exerciții de forță în rutina lor de cel puțin două ori pe săptămână. În plus, urmărirea compoziției corporale prin intermediul cântarelor biometrice sau al scanărilor DEXA poate oferi o perspectivă asupra cantității de grăsime viscerală prezentă, oferind o măsură mai precisă decât greutatea corporală singură.

Citește și: Ce se întâmplă dacă bei ceai de hibiscus zilnic. 8 beneficii pentru sănătate neașteptate

Importanța intervenției timpurii

Constatările acestei cercetări subliniază importanța abordării grăsimii viscerale și a sănătății metabolice mai devreme în viață, în mod ideal la mijlocul vieții, pentru a reduce riscul de boală Alzheimer.

Prin concentrarea pe reducerea grăsimii abdominale, îmbunătățirea sensibilității la insulină și creșterea activității fizice, persoanele pot lua măsuri proactive pentru a-și proteja sănătatea creierului.

Având în vedere creșterea ratelor de obezitate la nivel mondial, în special în Statele Unite, aceste modificări ale stilului de viață ar putea avea un impact substanțial asupra reducerii poverii globale a bolii Alzheimer.

Pe măsură ce se efectuează mai multe cercetări privind legătura dintre obezitate și boala Alzheimer, devine din ce în ce mai clar că combaterea grăsimii viscerale poate fi una dintre cele mai eficiente strategii de reducere a riscului de demență.

Cu o intervenție timpurie, există speranța că boala Alzheimer ar putea fi întârziată sau chiar prevenită, oferind o calitate mai bună a vieții pentru milioane de oameni din întreaga lume.