Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Șase proteine din sânge pot fi acum acm utilizate pentru măsurarea riscului de a face boli cerebrale. Cercetătorii au descoperit că nivelurile lor sunt mult crescute la cei afectați.
Un studiu condus de UCLA a descoperit că nivelurile a șase proteine din sânge pot fi utilizate pentru a măsura riscul unei persoane de a face o boală cerebrală a vaselor mici sau CSVD, o boală a creierului care afectează aproximativ 11 milioane de adulți mai în vârstă din SUA. CSVD poate duce la demență și accident vascular cerebral, dar în prezent poate fi diagnosticat doar cu o scanare RMN a creierului.
„Speranța este că acest lucru va genera un nou test de diagnostic pe care clinicienii pot începe să-l folosească ca o măsură a sănătății creierului la persoanele care sunt expuse riscului de a dezvolta o boală cerebrală a vaselor mici", a spus dr. Jason Hinman, profesor asistent în neurologie la UCLA și autor principal al lucrării, care este publicată în revista PLoS One.
CSVD se caracterizează prin modificări ale substanței albe a creierului - zonele creierului care au o concentrație mare de mielină, un țesut gras care izolează și protejează extensiile lungi ale celulelor creierului.
În CSVD, vasele mici de sânge care șerpuiesc prin materia albă sunt deteriorate în timp și mielina începe să se descompună. Acest lucru încetinește comunicarea între celulele din creier și poate duce la probleme de cunoaștere și dificultăți de mers. Și dacă vasele de sânge se blochează complet, poate provoca accident vascular cerebral.
Boala este, de asemenea, asociată cu un risc crescut pentru multiple forme de demență, inclusiv boala Alzheimer.
De obicei, medicii diagnostică CSVD printr-o scanare RMN, după ce o persoană a suferit demență sau a suferit un accident vascular cerebral. Aproximativ un sfert din accidentele vasculare cerebrale din Statele Unite sunt asociate cu CSVD. Dar multe cazuri ale bolii nu sunt diagnosticate din cauza simptomelor ușoare, cum ar fi probleme cu mersul sau memoria, care pot fi adesea atribuite îmbătrânirii normale.
În noul studiu, Hinman și colegii săi s-au concentrat pe șase proteine legate de răspunsul inflamator al sistemului imunitar și s-au axat pe o moleculă numită interleukin-18 sau IL-18. Ei au emis ipoteza că proteinele inflamatorii care afectează creierul în CSVD pot fi detectabile în fluxul sanguin.
Cercetătorii au măsurat nivelurile proteinelor din sânge a 167 de persoane a căror vârstă medie a fost de 76,4 ani și care aveau fie o cunoaștere normală, fie o deficiență cognitivă ușoară. Ca parte a participării lor voluntare la studiu, 110 participanți au suferit, de asemenea, o scanare a creierului RMN, iar 49 au făcut o scanare mai avansată, numită imagistica cu tensiune difuzivă.
Cercetătorii au descoperit că persoanele ale caror RMN sau teste imagistice cu tensiune difuzivă au prezentat semne de CSVD au avut niveluri semnificativ mai mari ale celor șase proteine din sânge. Dacă o persoană a avut niveluri mai mari decât media celor șase proteine inflamatorii, acestea au avut de două ori un risc mai mare de a prezenta semne de CSVD pe o scanare RMN și 10% mai predispuse la semne foarte timpurii de deteriorare a substanței albe. Mai mult, pentru fiecare factor de risc CSVD pe care o persoană o avea - cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau un accident vascular cerebral anterior - nivelurile de proteine inflamatorii din sângele lor erau de două ori mai mari, în medie.
Pentru a confirma rezultatele, echipa a efectuat testul de sânge într-un grup cu un risc mult mai mare pentru CSVD: 131 de persoane care au fost la un departament de urgență UCLA Health cu semne de accident vascular cerebral. Încă o dată, rezultatele testelor de sânge au fost corelate cu modificările substanței albe din creier, care au fost detectate de un RMN.
În rapoartele RMN, modificările aduse de substanța albă a creierului cauzate de CSVD sunt, de obicei, clasificate doar în termeni generali - ca fiind ușoare, moderate sau severe. Testul de sânge este un pas înainte, a spus Hinman, deoarece oferă o scară mai cantitativă pentru evaluarea bolii. Aceasta înseamnă că testul de sânge poate fi utilizat pentru a urmări evoluția bolii sau pentru a identifica persoanele care sunt candidați la eforturi de prevenire sau tratamente pentru CSVD.
Sursa, aici.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.