Afecțiuni cerebrale: riscul, măsurat în curând printr-un test de sânge
Șase proteine din sânge pot fi acum acm utilizate pentru măsurarea riscului de a face boli cerebrale. Cercetătorii au descoperit că nivelurile lor sunt mult crescute la cei afectați.
Un studiu condus de UCLA a descoperit că nivelurile a șase proteine din sânge pot fi utilizate pentru a măsura riscul unei persoane de a face o boală cerebrală a vaselor mici sau CSVD, o boală a creierului care afectează aproximativ 11 milioane de adulți mai în vârstă din SUA. CSVD poate duce la demență și accident vascular cerebral, dar în prezent poate fi diagnosticat doar cu o scanare RMN a creierului.
„Speranța este că acest lucru va genera un nou test de diagnostic pe care clinicienii pot începe să-l folosească ca o măsură a sănătății creierului la persoanele care sunt expuse riscului de a dezvolta o boală cerebrală a vaselor mici", a spus dr. Jason Hinman, profesor asistent în neurologie la UCLA și autor principal al lucrării, care este publicată în revista PLoS One.
CSVD se caracterizează prin modificări ale substanței albe a creierului - zonele creierului care au o concentrație mare de mielină, un țesut gras care izolează și protejează extensiile lungi ale celulelor creierului.
Proteinele inflamatorii în CSVD, detectabile în fluxul sanguin
În CSVD, vasele mici de sânge care șerpuiesc prin materia albă sunt deteriorate în timp și mielina începe să se descompună. Acest lucru încetinește comunicarea între celulele din creier și poate duce la probleme de cunoaștere și dificultăți de mers. Și dacă vasele de sânge se blochează complet, poate provoca accident vascular cerebral.
Boala este, de asemenea, asociată cu un risc crescut pentru multiple forme de demență, inclusiv boala Alzheimer.
De obicei, medicii diagnostică CSVD printr-o scanare RMN, după ce o persoană a suferit demență sau a suferit un accident vascular cerebral. Aproximativ un sfert din accidentele vasculare cerebrale din Statele Unite sunt asociate cu CSVD. Dar multe cazuri ale bolii nu sunt diagnosticate din cauza simptomelor ușoare, cum ar fi probleme cu mersul sau memoria, care pot fi adesea atribuite îmbătrânirii normale.
În noul studiu, Hinman și colegii săi s-au concentrat pe șase proteine legate de răspunsul inflamator al sistemului imunitar și s-au axat pe o moleculă numită interleukin-18 sau IL-18. Ei au emis ipoteza că proteinele inflamatorii care afectează creierul în CSVD pot fi detectabile în fluxul sanguin.
Cercetătorii au măsurat nivelurile proteinelor din sânge a 167 de persoane a căror vârstă medie a fost de 76,4 ani și care aveau fie o cunoaștere normală, fie o deficiență cognitivă ușoară. Ca parte a participării lor voluntare la studiu, 110 participanți au suferit, de asemenea, o scanare a creierului RMN, iar 49 au făcut o scanare mai avansată, numită imagistica cu tensiune difuzivă.
Șase proteine implicate
Cercetătorii au descoperit că persoanele ale caror RMN sau teste imagistice cu tensiune difuzivă au prezentat semne de CSVD au avut niveluri semnificativ mai mari ale celor șase proteine din sânge. Dacă o persoană a avut niveluri mai mari decât media celor șase proteine inflamatorii, acestea au avut de două ori un risc mai mare de a prezenta semne de CSVD pe o scanare RMN și 10% mai predispuse la semne foarte timpurii de deteriorare a substanței albe. Mai mult, pentru fiecare factor de risc CSVD pe care o persoană o avea - cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau un accident vascular cerebral anterior - nivelurile de proteine inflamatorii din sângele lor erau de două ori mai mari, în medie.
Pentru a confirma rezultatele, echipa a efectuat testul de sânge într-un grup cu un risc mult mai mare pentru CSVD: 131 de persoane care au fost la un departament de urgență UCLA Health cu semne de accident vascular cerebral. Încă o dată, rezultatele testelor de sânge au fost corelate cu modificările substanței albe din creier, care au fost detectate de un RMN.
În rapoartele RMN, modificările aduse de substanța albă a creierului cauzate de CSVD sunt, de obicei, clasificate doar în termeni generali - ca fiind ușoare, moderate sau severe. Testul de sânge este un pas înainte, a spus Hinman, deoarece oferă o scară mai cantitativă pentru evaluarea bolii. Aceasta înseamnă că testul de sânge poate fi utilizat pentru a urmări evoluția bolii sau pentru a identifica persoanele care sunt candidați la eforturi de prevenire sau tratamente pentru CSVD.
Sursa, aici.
-
Ce trebuie să știi despre slănină. Cum se mănâncă corect02.11.2025, 22:22
-
Statinele, asociate cu cancerul. Ce s-a aflat abia acum02.11.2025, 20:53
-
-
Semnul banal care îți arată că ai o boală cardiacă mortală02.11.2025, 18:41
-
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
