Boala Alzheimer, moartea neuronilor nu este întotdeauna rea

Pentru prima dată, oamenii de știință de la Centrul Champalimaud (CCU) din Lisabona, au arătat că moartea celulelor neuronale în boala Alzheimer nu este un lucru rău, dimpotrivă, poate fi rezultatul unui mecanism de control al calității celulelor, care încearcă să protejeze creierul de acumularea de neuroni nefuncționați.

Rezultatele studiului care a folosit muștele de fructe modificate genetic pentru a imita simptomele boala Alzheimer (AD) umane, au fost publicate în revista Cell Reports.

Mecanismul de control al calității celulare se numește competiție celulară. Acesta conduce la selectarea celor mai potrivite celule într-un țesut, după care declanșează sinuciderea celor mai puțin potrivite. Competiția celulară este un mecanism normal, puternic anti-îmbătrânire, fiind prezent în organism în general și în creier în special.

,,Curățarea celulelor necorespunzătoare dintr-un țesut a reprezentat un mecanism important anti-îmbătrânire pentru a păstra funcția organelor", spune Eduardo Moreno, cercetător principal al laboratorului Cell Fitness din cadrul CCU.

Echipa de cercetare a acestuia a argumentat că, dacă aceste comparații s-au produs în condiții de îmbătrânire normală, ar putea fi implicate și în bolile neurodegenerative asociate cu îmbătrânirea accelerată, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson sau boala Huntington.

,,Acest lucru nu a fost niciodată testat. În colaborare cu laboratorul de celule stem și de regenerare Christa Rhiner de la CCU, am început prin testarea semnelor AD la muște. Pentru aceasta, am crescut muște de fructe care au fost manipulate genetic pentru a exprima în creierul lor proteina amiloid beta-beta, care formează agregate în creierul pacienților cu AD. Formarea agregatelor amiloid-beta în creier este un pas esențial în dezvoltarea AD", a spus Moreno.

Muștele au prezentat simptome și patologii similare cu cele ale pacienților cu AD, au avut pierderi de memorie pe termen lung, îmbătrânire accelerată a creierului și problemele de coordonare.

Primul lucru pe care oamenii de știință doreau să-l facă era să vadă dacă la aceste muște, moartea neuronală a fost într-adevăr activată de procesul de competiție celulară.

,,Când am început, opinia actuală era că moartea neuronală este dăunătoare și, spre surprinderea noastră, am descoperit că moartea neuronală contracarează efectiv boala", spune Dina Coelho, primul autor al studiului.

Cercetătorii portughezi susțin că atunci când s-a blocat moartea neuronală în creierul muștelor, insectele au dezvoltat și mai rău probleme de memorie, probleme de coordonare motorie, au murit mai devreme, creierul lor s-a degenerat mai repede. Când s-a stimulat procesul de competiție celulară, accelerând astfel moartea neuronilor necorespunzători, muștele care aveau proteinele amiloid-beta asociate AD au prezentat o recuperare impresionantă.

,,Muștele aproape s-au comportat ca cele normale în ceea ce privește formarea memoriei, comportamentul locomotor și învățarea", spune Christa Rhiner, a cărui echipă a studiat funcțiile cognitive și motrice ale muștelor.  

Acest lucru înseamnă că mecanismul anti-îmbătrânire în cauză continuă să funcționeze bine în boala Alzheimer și arată că, de fapt, moartea neuronilor protejează creierul de daune mai mari și, prin urmare, pierderea neuronală nu este ceva rău.

Rezultatele ar putea avea implicații terapeutice esențiale, deja unele molecule au fost identificate ca potențiale medicamente care ar accelera moartea neuronală. Totuși, conform Medicalxpress.com va fi necesar ca savanții să testeze dacă aceste rezultate privind moartea neuronilor în boala Alzheimer sunt valabile și la oameni.