Un studiu irlandez arată, pentru prima dată, că sistemul imunitar leagă direct personalitatea unui om de riscul de deces.
Cercetători de la Universitatea din Limerick, Irlanda, arată, într-un studiu că există o asociere între sistemul imunitar al unui om și personalitatea sa cu riscul de deces. Aceștia mai susțin, într-un comunicat, că munca lor pune într-o altă lumină motivul pentru care oamenii care sunt mai conștiincioși tind să trăiască mai mult. Studiul lor, apărut în revista Brain, Behavior and Immunity, subliniază că sistemul imunitar joacă un rol necunoscut anterior în legătura dintre trăsăturile de personalitate și riscul de deces pe termen lung.
”Se știe că personalitatea este asociată cu un risc pe termen lung de deces, este o constatare bine reprodusă observată în numeroase studii de cercetare la nivel internațional. (...) Întrebarea este cum. (...) Personalitatea noastră este extrem de importantă de-a lungul vieții noastre, de la etapele timpurii ale dezvoltării noastre, până la acumularea de impactul modului în care gândim, simțim și ne comportăm de-a lungul vieții noastre și în anii premergători morții noastre. (...)
S-a demonstrat că persoanele care au un scor mai scăzut în ceea ce privește trăsătura de conștiinciozitate (o tendință de a fi responsabil, organizat și capabil de autocontrol) pot avea un risc crescut cu 40% de moarte viitoare, comparativ cu omologii lor cu scor mai mare. Ceea ce nu este clar este cum s-ar putea întâmpla acest lucru și, mai important, ce cale biologică ar putea fi responsabilă pentru această legătură”, explică Páraic Ó Súilleabháin, de la Departamentul de Psihologie și Institutul de Cercetări în Sănătate de la Universitatea din Limerick, autorul principal al studiului, potrivit unui comunicat al universității citate.
După zeci de ore de analize, cercetătorii susțin că o parte din motivul pentru care persoanele care obțin un scor mai ridicat în ceea ce privește trăsăturile de personalitate ale conștiinței trăiesc mai mult este ca rezultat al sistemului lor imunitar, în special din cauza nivelurilor mai scăzute ale unui marker biologic numit interleukină-6. ”Aceste descoperiri sunt foarte importante și identifică pentru prima dată că un markerul biologic leagă direct personalitatea de riscul de mortalitate pe termen lung”, adaugă Ó Súilleabháin.
Studiul științific, AICI.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
