Demența vasculară, cauze, factori de risc și diagnostic. Este a doua formă de demență după boala Alzheimer
Demența vasculară se întâlnește la 5-10% dintre persoanele cu demență și afectează limbajul, memoria și luarea deciziilor.
Demența este o boală neurodegenerativă, asociată cu persoanele în vârstă, însă poate să apară și la adulții mai tineri. Există cinci tipuri de demență: boala Alzheimer, considerată cel mai des întâlnit tip de demență (60-70% din cei cu demență au această boală), demența vasculară (5-10% dintre cei cu demență au această formă), demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală, demența mixtă, care cuprinde boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Parkinson și traumatismul cranian.
Toate tipurile de demență afectează trei zone ale creierului: limbajul, memoria și luarea deciziilor.
Demența vasculară, cauze și factori de risc
Demența vasculară este o leziune a creierului apărută ca urmare a întreruperii fluxului normal de sânge și oxigen spre creier.
Cauzele care duc la apariția demenței vasculare includ:
- reducerea fluxului de sânge cu oxigen către creier, pe fondul unui accident vascular cerebral, al aterosclerozei, capilarelor mici, diabetului, hipertensiunii arteriale, a colesterolului mărit, dar și al vârstei înaintate;
- sângerare în creier, ca urmare a ruperii unui vas de sânge;
- blocarea unei artere după un infarct miocardic sau accident vascular.
În ceea ce privește factorii de risc ai demenței vasculare, aceștia coincid cu cei care cresc riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte boli care afectează vasele de sânge.
Mulți dintre acești factori sunt, de asemenea, legați de un risc crescut de Alzheimer, notează alz.org.
Vezi și: Obiceiul care reduce riscul de cancer colorectal. Boala este în top 3 al cancerelor la bărbați
Demența vasculară, simptome și diagnostic
Impactul afecțiunilor vasculare asupra abilităților de gândire variază foarte mult, în funcție de gravitatea afectării vaselor de sânge și de partea creierului afectată.
Pierderea memoriei poate fi sau nu un simptom semnificativ, în funcție de zonele specifice ale creierului în care fluxul sanguin este redus.
Principalele simptome ale persoanelor cu demență vasculară sunt:
- confuzie
- dezorientare
- dificultăți de vorbire sau de înțelegere a vorbirii
- simptome fizice ale accidentului vascular cerebral, cum ar fi
durere de cap bruscă
- dificultate la mers
- echilibru precar
- amorțeală sau paralizie pe o parte a feței sau a corpului.
Diagnosticarea acestei forme de demență se face cu ajutorul unor criterii aprobate în ghidurile de diagnosticare și includ:
- teste neurocognitive, care implică ore de teste scrise sau computerizate ce oferă o evaluare detaliată a unor abilități specifice de gândire, cum ar judecata, planificarea, rezolvarea problemelor, raționamentul și memoria.
- teste de imagistică, RMN, care să confirme un accident vascular recent sau alte modificări vasculare ale creierului
- nu există dovezi că factori non-vasculari ar putea contribui la declinul cognitiv, mai arată sursa menționată.
Demența vasculară, tratament
Afectarea creierului în cazul demenței, indiferent de forma sa, este una permanentă, astfel că tratamentul este doar unul simptomatic, menit să prevină sau să încetinească progresul bolii.
Tratamentul demenței vasculare include:
- tratament medicamentos, în funcție de celelalte boli pe care le are pacientul, adică pentru reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului ridicat, pentru reducerea glicemiei sau pentru subțierea sângelui și împiedicarea formării cheagurilor de sânge.
- tratament chirurgical, în funcție de situații, angioplastie coronariană, introducerea unui stent sau endarterectomie carotidiană:
- terapie fizică și ocupațională
- logopedie
- terapie psihologică.
De asemenea, este recomandată schimbarea stilului de viață, prin adoptarea unei diete echilibrate, renunțarea la fumat și alcool, activitate fizică regulată, somn de calitate și eliminarea factorilor de stres.
Regenerarea creierului, posibilă. Cât de aproape este momentul în care demența ar putea fi tratată
Regenerarea creierului s-ar putea realiza cu ajutorul unui medicament. A fost descoperită o moleculă care ar putea fi utilizată pentru a trata bolile neurodegenerative.
Unul dintre obiectivele științei este de a ne permite să ajungem la vârste avansate în condiții fizice și neurologice mai bune. Datorită științei, un viitor în care bolile neurodegenerative nu mai fac o adâncitură atât de profundă în specia umană se apropie. De fapt, mai multe universități americane au venit recent cu anumite descoperiri revoluționare în această privință.
Ei au descoperit că o proteină care este prezentă în lichidul cefalorahidian al subiecților mai tineri favorizează producția de oligodendrocite. Acest lucru înseamnă că este capabil de a "întineri" creierul în vârstă. Deși descoperirea a fost făcută, până în prezent, doar la animale, nu va trece mult timp până când va începe experimentarea umană, arată Exploring Your Mind.
De fapt, este foarte probabil ca, în următorii ani, cercetătorii să poată ajuta creierul bolnav să se reînnoiască. În consecință, amintirile și viețile care s-au stins anterior în uitare neuronală vor fi regenerate. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Usturoiul, beneficii și mod de consum. Mărgărit, efecte adverse: Ușor toxic, reduce reflexele
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Apneea de somn devastează creierul
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
