Dependența de tutun, legată de expunerea timpurie la nicotină

Dependența de tutun sau diferite substanțe este legată de expunerea timpurie la nicotină. Explicația este dată de modificările care au loc în creier și care au fost studiate de...
Expunerea neonatală la nicotină modifică circuitele de recompensă în creierul șoarecilor nou-născuți, crescând preferințele lor pentru droguri la maturitate, raportează cercetătorii de la University of California San Diego School of Medicine într-un studiu publicat în Biological Psihiatry.
O echipă de oameni de știință condusă de autorul principal, Davide Dulcis, profesor asociat la Department of Psychiatry și colegii lu de la Veterans Affairs San Diego Healthcare System and Michigan State University, a constatat că expunerea la nicotină în primele câteva săptămâni de viață (prin lactație maternă) a indus o varietate de modificări neurologice pe termen lung la șoarecii tineri, potrivit medicalxpress.com.
În mod specific, aceasta a provocat o formă de neuroplasticitate care a dus la creșterea numărului de neuroni modificați în zona tagală ventrală (VTA) a creierului după re-expunerea la nicotină ca adulți. Acești neuroni au prezentat o biochimie diferită față de alți neuroni, incluzând o receptivitate mai mare la nicotină și o probabilitate mai mare de comportament de dependență ulterioară.
„Studiile anterioare au arătat deja că fumatul matern și expunerea precoce postnatală la nicotină sunt asociate cu comportamentul modifiat al copiilor și o tendință crescută de abuz de droguri la adult”, a spus Dulcis.
Sistemul de recompensă, activat
Atunci când neuronii tineri sunt expuși la un medicament străin, cum ar fi nicotina, ei creează o "memorie moleculară", a spus primul autor Ben Romoli, un membru postdoctoral în laboratorul lui Dulcis. Prin creșterea expresiei receptorilor de nicotină și a markerului molecular Nurr1, o proteină care se găsește în mod normal numai în neuronii dopaminergici, acești neuroni care exprimă GABA și Glutamat dobândesc "disponibilitatea" de a trece la un program dopaminergic atunci când este motivat corespunzător de nicotină, la adult.
"Am descoperit ca atunci cand aceleasi animale sunt expuse la nicotina la vârsta adultă, o fracțiune din acei neuroni glutamatergici primiți în centrul de recompensare începe să exprime genele necesare producerii dopaminei. Mai multă dopamină în sistem generează răspunsuri de recompensă îmbunătățite, care conduc la creșterea preferinței pentru nicotină."
Dulcis a spus ca descoperirea mecanismului molecular si identitatea retelei neuronale implicate este un pas important spre o intelegere mai completa a modului in care o conditie complexa ca dependenta poate functiona.
„Lucrarea noastra pre-clinică a identificat noi obiective celulare și moleculare, care pot ghida studiile clinice viitoare pentru a rafina strategii de tratament”, a spus Dulcis.
„Pentru că am descoperit că această formă de neuroplasticitate indusă de nicotină facilitează dependența de alte substanțe care dau dependență, cum ar fi etanol la adulți, descoperirea mecanismului care contribuie la creșterea susceptibilității de dependență oferă ocazia rară de a descoperi noi modalități de a interfera cu mecanismul de plasticitate mediată de medicamente și prevenirea consecințelor negative asupra comportamentului care caută răsplată la adult.”
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.