Galantamina, un compus prezent în ghiocei, benefică în ameliorarea bolii Alzheimer. Ce alte proprietăți mai are, dar și care sunt efectele adverse
Galantamina este un compus prezent în ghiocei și are propietăți benefice asupra simptomelor bolii Alzheimer.
Ghiocelul, delicatul vestitor al primăverii, are în compoziția sa un compus chimic, galantamina, un alcaloid, cu proprietăți importante în tratamentul bolii Alzheimer, în forma ușoară sau moderat-severă.
Galantamina este un alcaloid natural din familia Amaryllidaceae, care este un inhibitor competitiv și reversibil selectiv al acetilcolinesterazei (Ach), care poate fi preparat și pe cale sintetică prin diferite metode, notează Science Direct.
Galantamina, administrare și reacții adverse
Potrivit aceleiași surse, galantamina este utilizată în diferite boli neurodegenerative, în special în demență și în boala Alzheimer, care este principala cauză de demență (aproximativ 75%) la nivel mondial.
În acest moment nu există un leac pentru vindecarea bolilor neurodegenerative. astfel că specialiștii pe lângă faptul că încearcă să descopere mecanismul care declanșează apariția tulburărilor neuronale, caută și variantele optime pentru ameliorarea simptomatologiei specifice acestor afecțiuni.
Calea de administrare disponibilă a galantaminei este cea orală, mai mult, acest inhibitor are relativ puține efecte adverse și este considerat mai sigur de utilizat în comparație cu tacrina, care a fost retrasă din cauza efectelor secundare grave pe care le avea.
Reacțiile pe care le poate avea administrarea de galantamină includ:
- reacții cutanate grave, precum sindromul Stevens-Johnson sau erupție cutanată mai generală cu umflături. În acest caz este nevoie să întrerupeți imediat administrarea medicamentului și să vă adresați medicului curant.
- încetinirea ritmului cardiac. Administrarea galantaminei poate provoca ritm cardiac lent și leșin, iar acest lucru este mai frecvent în cazul persoanelor cu probleme cardiace.
- risc de agravare a bolii pulmonare. Dacă aveți antecedente de astm sau alte boli pulmonare, galantamina poate să înrăutățească aceste afecțiuni, motiv pentru care trebuie utilizată cu prudență, notează Healthline.
Alte efecte secundare, comune, ale administrării de galantamină sunt:
- greață
- vărsături
- diaree
- amețeli
- dureri de cap
- scăderea poftei de mâncare
- pierdere în greutate.
Important de reținut este faptul că galantamina poate interfera cu medicamentele administrate pentru tratarea depresiei, a alergiilor, a răului de mișcare, a afecțiunilor gastrice, a afecțiunilor vezicii urinare, blocanții neuromusculari, dar și cu unele specifice ameliorări simptomatologiei bolii Alzheimer.
În cazul acestora din urmă este nevoie de precauție, deoarece administrate în același timp cresc riscul apariției efectelor secundare.
Boala Alzheimer, cauze și simptome
În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese extraordinare în ceea ce privește o mai bună înțelegere a bolii Alzheimer, iar ritmul continuă să crească.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. La persoanele cu Alzheimer cu debut precoce, o mutație genetică poate fi cauza, arată National Institute on Aging.
Boala Alzheimer cu debut tardiv apare în urma unei serii complexe de modificări cerebrale care pot apărea pe parcursul a zeci de ani.
Cauzele includ, probabil, o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de a dezvolta Alzheimer poate fi diferită de la o persoană la alta.
Dintre factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă se numără:
- vârsta înaintată
- istoricul familial
- cei care au suferit de un traumatism cranian grav
- obezitatea
- hipertensiune arterială
- diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
Galantamina, alte utilizări
Galantamina acționează prin restabilirea temporară a echilibrului neurotransmițătorilor din creier, îmbunătățind concentrarea și abilitățile cognitive generale, în special neurotransmițătorul acetilcolină.
În medicina tradițională, populația est-europeană utiliza ceaiul din bulbii de ghiocei copiilor afectați de poliomielită, în timp ce pentru leziunile traumatice ale sistemului nervos, precum scleroza multiplă, se utiliza tinctura din bulbi, notează The Wild Pharma.
De asemenea, extractul din bulbii de ghiocei era folosit pentru tratarea glaucomului, iar compușii din ghiocei sunt studiați pentru posibila lor acțiune în vindecarea HIV.
Bulbii erau utilizați pentru întârzierea menstruației și chiar pentru inducerea avortului, mai arată sursa menționată.
-
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni27.11.2025, 11:14
-
Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar intră în teste27.11.2025, 10:05
-
-
Creierul este "preconfigurat" pentru a gândi și a înțelege lumea26.11.2025, 21:25
-
Tatuajele pot slăbi sistemul imunitar, arată un studiu elvețian26.11.2025, 21:17
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
