Emoțiile pot duce la mâncatul compulsiv, dar și la ratarea obiectivelor alimentare pe care ni le-am propus. De ce este important să avem un jurnal al emoțiilor.
Între mâncare și emoții există o legătură nevăzută, dar pe care mulți dintre noi o simțim. Atunci când suntem triști, dacă mâncăm ceva care ne face plăcere sunt șanse mari să be îmbunătățim starea de spirit, la fel cu momentul în care suntem bucuroși și vrem să sărbătorim consumând ceva ce ne place.
Totodată este cunoscut faptul că emoții, ce nu pot fi catalogate în pozitive sau negative, pot avea un impact important asupra stilului alimentar, mai ales dacă ne află la o dietă, fie că vorbim de una de scădere în greutate sau de menținere a acesteia.
”Emoțiile, stima de sine, încrederea în noi, toate aceste lucruri ne afectează și ne încurcă atunci când vine vorba de un obiectiv pe care nu reușim să ni-l atingem.
Și atunci este important să ne uităm și la aceste aspecte, să vedem ce putem face pentru repara anumite părți din noi.
În relația cu mâncarea nu abordăm doar alimentația, adică nu ne uităm doar la ceea ce avem în farfurie. Evident că dacă mâncăm peste măsură sau dacă nu facem suficient de mult sport atunci relația cu mâncarea este afectată.
Însă avem și aceste părți mai nevăzute, lumea noastră interioară care are și ea un punct important, un impact când vine vorba de relația cu mâncarea”, a declarat psihonutriționistul Andreea Cotofană la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Potrivit specialistului în psihonutriție, unele dintre emoțiile pe care le putem experimenta sunt legate, iar astfel acestea pot avea un impact și mai mare asupra alimentației noastre.
”Stima de sine, să spunem că nu am încredere în mine, cele două sunt legate. Încep să îmi pierd încrederea în mine că nu voi reuși ceea ce mi-am propus”, afirmă specialistul, care subliniază că este nevoie de o nouă abordare, schimbată, ”am mai încercat, nu mi-a ieșit, însă trebuie să văd ce puncte am învățat.
Adică ce puncte pozitive a avut procesul de dinainte. Care sunt experiențele cu care am ieșit din acest proces.
Poate nu am reușit să slăbesc cât mi-am propus, însă sunt mult mai atentă la organizarea meselor, sunt mult mai în contact cu emoțiile mele.
Am observat ce alimente îmi fac bine, ce alimente nu îmi fac bine, și mai fac odată, însă acum plec cu tot bagajul acesta pe care l-am acumulat și pe care îl folosesc în următorul pas”, a mai spus psihonutriționistul.
Un alt sentiment cu care ne putem confrunta este cel legat de viziunea asupra vieții.
Aceasta este adesea asociată de dificultatea procesului de slăbire, care este o provocare pentru mulți, ”dacă avem o viziune pesimistă, evident că lucrul acesta ne va face procesul mult mai dificil. dacă văd niște puncte slabe, unde nu sunt suficient de bun sau nu știu cum să fac lucrurile, pot să mă duc sa caut ajutor, suport, ceva care să îmi ofere suportul de care am nevoie ca să reușesc.
Analizez, văd ce nu merge bine și mă îndrept spre o direcție prin care să îmbunătățesc procesul”, a mai spus Andreea Coțofană.
Potrivit specialistului, emoțiile în relația cu mâncarea trebuie să fie conștiente, iar emoțiile nu sunt pozitive sau negative, ele fac parte din noi.
”Trebuie să învățăm să le descifrăm, de care sunt, de anxietate, de stres, de nervozitate, de excitabilitate.
Cu aceste emoții, în momentul în care ne uităm la ele, să fim conștienți de ele și să vedem ce putem să facem cu ele să le dirijăm într-un mod constructiv”, mai spune specialistul, subliniind că în relația cu mâncarea, deseori, emoțiile apar și produc acest mâncat compulsiv sau în sensul invers, oamenii nu pot să mănânce atunci când sunt stresați sau anxioși.
Potrivit specialistului, a ține un jurnal al emoțiilor poate să fie de folos în gestionarea mâncatului compulsiv.
”Aici putem să scriem cum ne simțim și care sunt factorii declanșatori. În ce momente ne simțim anxioși, ce putem face să reducem din anxietate în momentele acelea, în ce momente ne simțim stresați, cum afectează stresul relația mea cu mâncarea”, a precizat psihonutriționistul.
Mâncatul compulsiv vă determină să mâncați în exces chiar și atunci când nu vă este foame sau când corpul nu are nevoie de mâncare.
Mâncatul compulsiv poate provoca disconfort fizic, jenă socială, dar și suferință emoțională.
Simptomatologia mâncatului compulsiv include:
- mâncatul foarte rapid
- sentimentul de dezgust de sine sau de vinovăție după ce ați mâncat o cantitate mai mare de alimente chiar și atunci când nu v-a fost foame cu adevărat
- mâncatul unor cantități mari de alimente
- mâncatul până când devine fizic greu de continuat
- ascunderea obiceiurilor alimentare de prieteni și de familie din cauza sentimentelor de jenă
- schimbări rapide de greutate
- probleme gastro-intestinale
- acapararea alimentelor, arată Very Well Mind.
Unele persoane pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta această tulburare de alimentație compulsivă, care este o complicație a mâncatului compulsiv. Acestea sunt:
- persoanele obeze
- persoanele cu diabet de tip 1 și 2
- persoanele care trăiesc cu traume din copilărie
- persoanele cu rude care au tulburări de alimentație compulsivă.
Folosite de mii de ani, semințele de chia continuă să impresioneze prin potențialul lor nutritiv și versatilitatea lor în alimentație.
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
De ce are nevoie corpul nostru de zahăr: mai mult decât un gust dulce. Cum să consumi zahăr în mod sănătos.
